5 definiții pentru rezemătură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rezemătu sf [At: BIBLIA (1688), 247/2 / V: răzim~ / E: rezema + ~{ă)tură] 1 (Îvr) Proptea. 2 (Înv; fig) Sprijin.

rezemătúră f., pl. urĭ. Vechĭ. Sprijin, proptea.

răzimătu sf vz rezemătură

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REZEMĂTU s. v. pop, proptea, reazem, sprijin, susținere.

rezemătu s. v. POP. PROPTEA. REAZEM. SPRIJIN. SUSȚINERE.

Intrare: rezemătură
rezemătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rezemătu
  • rezemătura
plural
  • rezemături
  • rezemăturile
genitiv-dativ singular
  • rezemături
  • rezemăturii
plural
  • rezemături
  • rezemăturilor
vocativ singular
plural
răzimătură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.