REVENDICÁȚIE, revendicații, s. f. Revendicare. – Din fr. revendication.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REVENDICÁȚIE s.f. Revendicare. [Gen. -iei, var. revendicațiune s.f. / < fr. revendication].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REVENDICÁȚIE s. f. revendicare; ceea ce revendică. (< fr. revendication)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REVENDICÁȚIE s. v. cerere.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

revendicáție s. f. (sil. -ți-e), art. revendicáția (sil. -ți-a), g.-d. art. revendicáției; pl. revendicáții, art. revendicáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink