7 definiții pentru «reuni»   conjugări

REUNÍ, reunésc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) aduna, a (se) strânge laolaltă, a (se) întruni. [Pr.: re-u-] – Din fr. réunir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A REUNÍ ~ésc tranz. 1) A face să se reunească. 2) A strânge într-un tot; a masa; a îngrămădi. [Sil. re-u-] /<fr. réunir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE REUNÍ mă ~ésc intranz. A se uni din nou. [Sil. re-u-] /<fr. réunir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REUNÍ vb. IV. tr., refl. A (se) aduna, a (se) întruni. [Cf. fr. réunir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REUNÍ vb. tr., refl. a (se) aduna, a (se) întruni. (< fr. réunir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REUNÍ vb. 1. v. aduna. 2. v. convoca. 3. v. regrupa. 4. v. asambla. 5. v. uni. 6. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. v. agrega. 8. a (se) aduna, a (se) înmănunchea, a (se) strânge. (Și-a ~ versurile într-un volum.) 9. v. conexa. 10. v. unifica.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

reuní vb. (sil. re-u-) uni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink