2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RETĂLMĂCIT, -Ă, retălmăciți, -te, adj. Care a fost tălmăcit din nou. ♦ Răstălmăcit. – V. retălmăci.

RETĂLMĂCIT, -Ă, retălmăciți, -te, adj. Care a fost tălmăcit din nou. ♦ Răstălmăcit. – V. retălmăci.

RETĂLMĂCI, retălmăcesc, vb. IV. Tranz. A tălmăci din nou. ♦ A răstălmăci. – Pref. re- + tălmăci.

RETĂLMĂCI, retălmăcesc, vb. IV. Tranz. A tălmăci din nou. ♦ A răstălmăci. – Re1- + tălmăci.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: retălmăcit
retălmăcit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • retălmăcit
  • retălmăcitul
  • retălmăcitu‑
  • retălmăci
  • retălmăcita
plural
  • retălmăciți
  • retălmăciții
  • retălmăcite
  • retălmăcitele
genitiv-dativ singular
  • retălmăcit
  • retălmăcitului
  • retălmăcite
  • retălmăcitei
plural
  • retălmăciți
  • retălmăciților
  • retălmăcite
  • retălmăcitelor
vocativ singular
plural
Intrare: retălmăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • retălmăci
  • retălmăcire
  • retălmăcit
  • retălmăcitu‑
  • retălmăcind
  • retălmăcindu‑
singular plural
  • retălmăcește
  • retălmăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • retălmăcesc
(să)
  • retălmăcesc
  • retălmăceam
  • retălmăcii
  • retălmăcisem
a II-a (tu)
  • retălmăcești
(să)
  • retălmăcești
  • retălmăceai
  • retălmăciși
  • retălmăciseși
a III-a (el, ea)
  • retălmăcește
(să)
  • retălmăcească
  • retălmăcea
  • retălmăci
  • retălmăcise
plural I (noi)
  • retălmăcim
(să)
  • retălmăcim
  • retălmăceam
  • retălmăcirăm
  • retălmăciserăm
  • retălmăcisem
a II-a (voi)
  • retălmăciți
(să)
  • retălmăciți
  • retălmăceați
  • retălmăcirăți
  • retălmăciserăți
  • retălmăciseți
a III-a (ei, ele)
  • retălmăcesc
(să)
  • retălmăcească
  • retălmăceau
  • retălmăci
  • retălmăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

retălmăcit, retălmăciadjectiv

  • 1. Care a fost tălmăcit din nou. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi retălmăci DEX '98 DEX '09

retălmăci, retălmăcescverb

  • 1. A tălmăci din nou. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Prefix re- + tălmăci. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.