12 definiții pentru retuș
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RETUȘ, retușuri, s. n. Îndreptare, corectare (executată de obicei manual) a unui tablou, a unei fotografii, a unui desen, a unei piese tehnice, a unui obiect de îmbrăcăminte etc.; retușare. – Din fr. retouche.
retuș sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~uri / E: fr retouche] Îndreptare, corectarea unei picturi, a unei fotografii, a unei piese tehnice etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RETUȘ, retușuri, s. n. Îndreptare, corectare (executată de obicei manual) a unui tablou, a unei fotografii, a unui desen, a unei piese tehnice etc.; retușare. – Din fr. retouche.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RETUȘ, retușuri, s. n. Îndreptare, corectură a unui tablou, a unei fotografii, piese etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RETUȘ s.n. Îndreptare, corectare; retușare. [< fr. retouche].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RETUȘ s. n. corectare a unei picturi, fotografii, piese tehnice etc. ◊ (poligr.) corectură pe originalele negative, diapozitive și pozitive fotografice, ca și pe forma de tipar în faze intermediare de realizare, pentru tipărire. (< fr. retouche)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RETUȘ ~uri n. Rectificare făcută (la o fotografie, la un tablou etc.) după terminarea procesului principal; corectare. /<fr. retouche
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
retuș s. n., pl. retușuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
retuș s. n., pl. retușuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
retuș s. n., pl. retușuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RETUȘ s. v. corectare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RETUȘ s. corectare, corijare, îmbunătățire, îndreptare, rectificare, remediere, retușare, (fig.) reparare. (~ dicțiunii cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
retuș, retușurisubstantiv neutru
- 1. Îndreptare, corectare (executată de obicei manual) a unui tablou, a unei fotografii, a unui desen, a unei piese tehnice, a unui obiect de îmbrăcăminte etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: corectare retușare îndreptare
- 1.1. Corectură pe originalele negative, diapozitive și pozitive fotografice, ca și pe forma de tipar în faze intermediare de realizare, pentru tipărire. MDN '00
-
etimologie:
- retouche DEX '09 DEX '98 DN