| retroactiv adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | retroactiv | retroactivul | retroactivă | retroactiva |
| plural | retroactivi | retroactivii | retroactive | retroactivele | |
| genitiv-dativ | singular | retroactiv | retroactivului | retroactive | retroactivei |
| plural | retroactivi | retroactivilor | retroactive | retroactivelor | |
RETROACTÍV, -Ă, retroactivi, -e, adj. Care se aplică unor fapte din trecut. [Pr.: -tro-ac-] – Din fr. rétroactif.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de Felicia
| Greșeală de tipar
| Permalink
RETROACTÍV ~ă (~i, ~e) Care se aplică unor acțiuni din trecut. [Sil. -tro-ac-] /<fr. rétroactif
Sursa: NODEX |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink
RETROACTÍV, -Ă adj. care se aplică și unor fapte din trecut. (< fr. rétroactif)
Sursa: MDN |
Adăugată de raduborza
| Greșeală de tipar
| Permalink
RETROACTÍV, -Ă adj. Care are efect și pentru ceea ce s-a petrecut în trecut; (spec.; despre legi) care se aplică și pentru fapte din trecut. [Pron. -tro-ac-. / < fr. rétroactif, it. rettroattivo, cf. lat. retroagere – a face înapoi].
Sursa: DN |
Adăugată de LauraGellner
| Greșeală de tipar
| Permalink
retroactív adj. m. (sil. -tro-ac-) activ
Sursa: Ortografic |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink