opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

retranșare sf [At: DL / Pl: ~șări / E: retranșa] (Mil) Întărire pe o poziție, prin tranșee și alte lucrări de fortificație Si: fortificare (2).

RETRANȘARE, retranșări, s. f. Acțiunea de a se retranșa.

RETRANȘARE, retranșări, s. f. (Franțuzism) Acțiunea de a se retranșa.

RETRANȘARE s.f. Acțiunea de a se retranșa și rezultatul ei. [< retranșa].

retranșa vr [At: HASDEU, I. V. 90 / Pzi: ~șez / E: fr retrancher] (Mil) A se întări pe o poziție, prin tranșee și alte lucrări de fortificație Si: a se fortifica (3).

RETRANȘA, retranșez, vb. I. Refl. A se întări într-o poziție militară, prin tranșee și alte lucrări de fortificație; a se fortifica. Asaltul ce se dă pozițiunilor în cari dușmanul s-a retranșat este hotărîtor. MACEDONSKI, O. III 80. Era o puternică rațiune militară ca ei să nu se retranșeze în pozițiunea lor. HASDEU, I. V. 90.

RETRANȘA, retranșez, vb. I. Refl. (Franțuzism) A se fortifica. – Fr. retrancher.

RETRANȘA vb. I. refl. A se adăposti în spatele unor noi fortificații; a se fortifica. [< fr. retrancher].

RETRANȘA vb. refl. a se adăposti în spatele unei noi fortificații. (< fr. retrancher)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

retranșare s. f., g.-d. art. retranșării

retranșa vb., ind. prez. 1 sg. retranșez, 3 sg. și pl. retranșează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RETRANȘARE s. v. fortificare, întărire.

retranșare s. v. FORTIFICARE. ÎNTĂRIRE.

RETRANȘA vb. v. fortifica, întări.

retranșa vb. v. FORTIFICA. ÎNTĂRI.

Intrare: retranșare
retranșare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • retranșare
  • retranșarea
plural
  • retranșări
  • retranșările
genitiv-dativ singular
  • retranșări
  • retranșării
plural
  • retranșări
  • retranșărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: retranșa
verb (V202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • retranșa
  • retranșare
  • retranșat
  • retranșatu‑
  • retranșând
  • retranșându‑
 singular plural
  • retranșează
  • retranșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • retranșez
 (să)
  • retranșez
  • retranșam
  • retranșai
  • retranșasem
a II-a (tu)
  • retranșezi
 (să)
  • retranșezi
  • retranșai
  • retranșași
  • retranșaseși
a III-a (el, ea)
  • retranșează
 (să)
  • retranșeze
  • retranșa
  • retranșă
  • retranșase
plural I (noi)
  • retranșăm
 (să)
  • retranșăm
  • retranșam
  • retranșarăm
  • retranșaserăm
  • retranșasem
a II-a (voi)
  • retranșați
 (să)
  • retranșați
  • retranșați
  • retranșarăți
  • retranșaserăți
  • retranșaseți
a III-a (ei, ele)
  • retranșează
 (să)
  • retranșeze
  • retranșau
  • retranșară
  • retranșaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

retranșare, retranșărisubstantiv feminin

etimologie:
  • retranșa DN

retranșa, retranșezverb

  • 1. A se întări într-o poziție militară, prin tranșee și alte lucrări de fortificație; a se fortifica. DLRLC DN
    sinonime: fortifica întări
    • format_quote Asaltul ce se dă pozițiunilor în cari dușmanul s-a retranșat este hotărîtor. MACEDONSKI, O. III 80. DLRLC
    • format_quote Era o puternică rațiune militară ca ei să nu se retranșeze în pozițiunea lor. HASDEU, I. V. 90. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.