2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RESTITUTOR, -OARE, restitutori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dă înapoi ceva. – Din it. restitutore.

RESTITUTOR, -OARE, restitutori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dă înapoi ceva. – Din it. restitutore.

RESTITUTOR s.m. Cel care dă înapoi, restituie un lucru. // s.n. Aparat cu ajutorul căruia se obține restituția unui obiect sau a unei porțiuni din suprafața terestră pe bază de fotograme; fotorestitutor. [< lat. restitutor, cf. fr. restituteur].

RESTITUTOR, -OARE I. s. m. f. cel care restituie un lucru. II. s. n. aparat cu ajutorul căruia se obține restituția unui obiect sau a unei porțiuni din suprafața terestră pe bază de fotograme; fotorestitutor. (< fr. restituteur, it. restitutore)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

restitutor (rar) s. m., pl. restitutori

restitutor (rar) s. m., pl. restitutori

restitutor s. m. (sil. mf. -sti-), pl. restitutori

Intrare: restitutor (aparat)
restitutor2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • restitutor
  • restitutorul
  • restitutoru‑
plural
  • restitutoare
  • restitutoarele
genitiv-dativ singular
  • restitutor
  • restitutorului
plural
  • restitutoare
  • restitutoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: restitutor (persoană)
restitutor1 (pl. -i) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • restitutor
  • restitutorul
  • restitutoru‑
plural
  • restitutori
  • restitutorii
genitiv-dativ singular
  • restitutor
  • restitutorului
plural
  • restitutori
  • restitutorilor
vocativ singular
  • restitutorule
plural
  • restitutorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

restitutor, restitutoaresubstantiv neutru

  • 1. Aparat cu ajutorul căruia se obține restituția unui obiect sau a unei porțiuni din suprafața terestră pe bază de fotograme. DN
etimologie:

restitutor, restitutorisubstantiv masculin
restitutoare, restitutoaresubstantiv feminin

  • 1. rar Persoană care dă înapoi ceva. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.