resort n. 1. lamă de metal dispusă astfel că-și recapătă starea dintâi, când încetează a fi comprimată: resort de trăsură, de ceasornic; 2. fig. ceeace împinge la lucru, forță, energie: speranța e marele resort al sufletului; 3. mijloc de succes: a pune în mișcare toate resorturile. ║ n. 1. întindere de jurisdicțiune: resortul unui tribunal; 2. fig. competență, specialitate: asta nu e de resortul meu.