opțiuni
  • info

14 definiții pentru repulsiv

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPULSIV, -Ă, repulsivi, -e, adj. (Rar) Care inspiră repulsie; respingător. – Din fr. répulsif.

REPULSIV, -Ă, repulsivi, -e, adj. (Rar) Care inspiră repulsie; respingător. – Din fr. répulsif.

repulsiv, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~e / E: fr répulsif] (Rar) 1 Care inspiră repulsie Si: dezgustător, repugnant (1), respingător (3). 2 Care nu admite. 3 Care refuză (1).

REPULSIV, -Ă, repulsivi, -e, adj. Care inspiră repulsie, respingător.

REPULSIV, -Ă adj. Care provoacă repulsie; respingător. [Cf. fr. répulsif].

REPULSIV, -Ă adj. care provoacă repulsie. (< fr. répulsif)

REPULSIV ~ă (~i, ~e) rar Care produce repulsie; propriu repulsiei; respingător; dezgustător. /<fr. répulsif

repulsiv a. care respinge.

*repulsív, -ă adj. (d. lat. repulsum, supinu d. repéllere, a respinge). Fiz. Respingător: forță repulsivă. Fig. Respingător, antipatic: persoană repulsivă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

repulsiv (rar) adj. m., pl. repulsivi; f. repulsivă, pl. repulsive

repulsiv (rar) adj. m., pl. repulsivi; f. repulsivă, pl. repulsive

repulsiv adj. m., pl. repulsivi; f. sg. repulsivă, pl. repulsive

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REPULSIV adj. v. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, rău-mirositor, respingător, scârbos, urât.

repulsiv adj. v. DEZAGREABIL. DEZGUSTĂTOR. DISPLĂCUT. DIZGRAȚIOS. GREȚOS. GREU. INFECT. ÎMPUȚIT. NEPLĂCUT. NESUFERIT. PUTUROS. RĂU. RĂU-MIROSITOR. RESPINGĂTOR. SCÎRBOS. URÎT.

Repulsiv ≠ ademenitor, atrăgător, fermecător, seducător, simpatic

Intrare: repulsiv
repulsiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repulsiv
  • repulsivul
  • repulsivu‑
  • repulsivă
  • repulsiva
plural
  • repulsivi
  • repulsivii
  • repulsive
  • repulsivele
genitiv-dativ singular
  • repulsiv
  • repulsivului
  • repulsive
  • repulsivei
plural
  • repulsivi
  • repulsivilor
  • repulsive
  • repulsivelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

repulsiv, repulsivăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.