opțiuni
  • info
2 intrări
21 de definiții

Explicative DEX

REPUBLICARE, republicări, s. f. Acțiunea de a republica și rezultatul ei. – V. republica.

REPUBLICARE, republicări, s. f. Acțiunea de a republica și rezultatul ei. – V. republica.

republicare sf [At: DL / Pl: ~cări / E: republica] Reapariție (4).

REPUBLICARE, republicări, s. f. Acțiunea de a republica și rezultatul ei.

REPUBLICARE s.f. Acțiunea de a republica și rezultatul ei; reapariție. [< republica].

REPUBLICA, republic, vb. I. Tranz. A publica din nou; a reedita, a retipări. – Pref. re- + publica.

republica vt [At: ALECSANDRI, S. 46 / Pzi: republic / E: re1- + publica cf fr republier] A publica din nou.

REPUBLICA, republic, vb. I. Tranz. A publica din nou; a reedita, a retipări. – Re1- + publica.

REPUBLICA, republic, vb. I. Tranz. A publica încă o dată, a publica din nou. (Refl. pas.) Acest dicționar ar fi a se republica în Convorbiri. ALECSANDRI, S. 46.

REPUBLICA vb. I. tr. A publica din nou. [P.i. republic. / cf. fr. republier].

REPUBLICA vb. tr. a publica din nou; a reedita. (< fr. republier)

A REPUBLICA republic intranz. A publica din nou; a retipări; a reedita. /re- + a publica

Ortografice DOOM

republicare (desp. -pu-bli-) s. f., g.-d. art. republicării; pl. republicări

*republicare (-pu-bli-) s. f., g.-d. art. republicării; pl. republicări

republicare s. f., pl. republicări

republica (a ~) (desp. -pu-bli-) vb., ind. prez. 1 sg. republic, 2 sg. republici, 3 republică; conj. prez. 1 sg. să republic, 3 să republice

republica (a ~) (-pu-bli-) vb., ind. prez. 3 republică

republica vb. (sil. -bli-), ind. prez. 1 sg. republic, 3 sg. și pl. republică

Sinonime

REPUBLICARE s. reapariție, reeditare, reimprimare, retipărire. (~ operelor cuiva.)

REPUBLICARE s. reeditare, reimprimare, retipărire. (~ operelor cuiva.)

REPUBLICA vb. a reedita, a reimprima, a retipări. (A ~ operele cuiva în tiraj de masă.)

REPUBLICA vb. a reedita, a reimprima, a retipări. (A ~ operele cuiva în tiraj de masă.)

Intrare: republicare
republicare substantiv feminin
  • silabație: re-pu-bli- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • republicare
  • republicarea
plural
  • republicări
  • republicările
genitiv-dativ singular
  • republicări
  • republicării
plural
  • republicări
  • republicărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: republica
  • silabație: re-pu-bli-ca info
verb (VT14)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • republica
  • republicare
  • republicat
  • republicatu‑
  • republicând
  • republicându‑
 singular plural
  • republică
  • republicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • republic
 (să)
  • republic
  • republicam
  • republicai
  • republicasem
a II-a (tu)
  • republici
 (să)
  • republici
  • republicai
  • republicași
  • republicaseși
a III-a (el, ea)
  • republică
 (să)
  • republice
  • republica
  • republică
  • republicase
plural I (noi)
  • republicăm
 (să)
  • republicăm
  • republicam
  • republicarăm
  • republicaserăm
  • republicasem
a II-a (voi)
  • republicați
 (să)
  • republicați
  • republicați
  • republicarăți
  • republicaserăți
  • republicaseți
a III-a (ei, ele)
  • republică
 (să)
  • republice
  • republicau
  • republicară
  • republicaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

republicare, republicărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi republica DEX '09 DEX '98 DN

republica, republicverb

etimologie:
  • re- + publica. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.