6 definiții pentru reptațiune
Explicative DEX
reptațiune sf [At: DN3 / Pl: ~ni / E: fr reptation cf lat reptatio] (Liv) 1 Târâre. 2 Deplasare lentă a zăpezii pe terenurile înclinate.
REPTAȚIUNE s.f. (Liv.) Tîrîre. ♦ Deplasarea lentă a zăpezii pe terenurile înclinate. [Pron. -ți-u-, var. reptație s.f. / < fr. reptation, cf. lat. reptatio < repere – a se tîrî].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REPTAȚIE s.f. v. reptațiune.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REPTAȚIE s. f. 1. târâre. 2. deplasare lentă a zăpezii, a particulelor rezultate din dezagregări pe terenurile înclinate. (< fr. reptation, lat. reptatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
reptație s. f., pl. reptații
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
pistă de reptație, (engl.= repichnia) → bioglife.
- sursa: Petro-Sedim (1999)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: reptațiune
reptațiune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
reptație substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
reptațiune, reptațiunisubstantiv feminin
- 1. Târâre. DNsinonime: târâre
- 1.1. Deplasarea lentă a zăpezii pe terenurile înclinate. DN
-
etimologie:
- reptation DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.