13 definiții pentru răpotin

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răpotin, ~ă smf [At: PANN, P. V. I, 140/9 / V: rapotine sfp, ~teni smp, ~nă sf, râp~, rep~, ropotim, rop~ / Pl: ~i, ~e / E: ns cf rs ропаты „templu”] 1 (În vechile tradiții populare; de obicei art.; mpl și determinat prin „țestelor”) Sărbătoare care se ține de obicei în trei marți consecutiv începând cu a treia marți de după Paști. 2 (Pex) Turtă făcută de răpotin (1).

Răpotini m. pl. 1. sărbătoare țărănească ce cade a treia Marți după Paști: nouă Marți și Răpotinii i-am ținut cum am putut PANN; 2. turte făcute cu acea ocaziune: facerea răpotinilor după Paști. [Origină necunoscută].

Ropotínĭ m. pl. (cp. cu vrus. rópatĭ, templu, capiște). Marțile și Joile dintre Paște și Înălțare și maĭ ales a treĭa Marțe după Paște, pe care le sărbează țăraniĭ. Turte făcute la aceste sărbătorĭ. – Și Răp-.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

răpotin, -ă, răpotini, -e s. m. și f. (De obicei art., mai ales la pl. și determinat uneori prin „țestelor”) Sărbătoare populară care se ține de obicei în trei marți consecutive, începând cu a treia marți de după Paști. [Var.: ripotin, repotin s. m., răpoteni s. f. pl.] – Et. nec.

Intrare: răpotin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răpotin
  • răpotinul
  • răpotinu‑
plural
  • răpotini
  • răpotinii
genitiv-dativ singular
  • răpotin
  • răpotinului
plural
  • răpotini
  • răpotinilor
vocativ singular
plural
rapotine
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răpoteni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râpotin
  • râpotinul
  • râpotinu‑
plural
  • râpotini
  • râpotinii
genitiv-dativ singular
  • râpotin
  • râpotinului
plural
  • râpotini
  • râpotinilor
vocativ singular
plural
repotină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repoti
  • repotina
plural
  • repotine
  • repotinele
genitiv-dativ singular
  • repotine
  • repotinei
plural
  • repotine
  • repotinelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repotin
  • repotinul
  • repotinu‑
plural
  • repotini
  • repotinii
genitiv-dativ singular
  • repotin
  • repotinului
plural
  • repotini
  • repotinilor
vocativ singular
plural
ropotim
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ropotin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)