REPEZICIÚNE, repeziciuni, s. f. 1. Însușirea de a fi repede; grabă mare, iuțeală, viteză, rapiditate. 2. (Rar) Înclinare a unei pante. – Repede + suf. -iciune.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

REPEZICIÚNE ~i f. pop. Iuțeală cu care se efectuează o acțiune; viteză; rapiditate. /repede + suf. ~iciune
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REPEZICIÚNE s. 1. v. viteză. 2. v. grabă. 3. v. sprinteneală. 4. v. promptitudine.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

repeziciúne s. f., g.-d. art. repeziciúnii, pl. repeziciúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink