opțiuni
  • info

2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPELENT I. adj. 1. care respinge. 2. (fig.) antipatic, respingător. II. s. n. substanță care prin calitățile sale organoleptice (gust, miros) îndepărtează rozătoarele, insectele etc. (< it. repellente, (II) germ. Repellent)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+repelent2 (rar) s. m., pl. repelenți

+repelent1 (rar) adj. m., pl. repelenți; f. repelentă, pl. repelente

repelent s. n., pl. repelente

repelent adj. m., pl. repelenți; f. sg. repelentă, pl. repelente

Intrare: repelent (adj.)
repelent1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repelent
  • repelentul
  • repelentu‑
  • repelentă
  • repelenta
plural
  • repelenți
  • repelenții
  • repelente
  • repelentele
genitiv-dativ singular
  • repelent
  • repelentului
  • repelente
  • repelentei
plural
  • repelenți
  • repelenților
  • repelente
  • repelentelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: repelent (substanță)
repelent2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repelent
  • repelentul
  • repelentu‑
plural
  • repelenți
  • repelenții
genitiv-dativ singular
  • repelent
  • repelentului
plural
  • repelenți
  • repelenților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

repelent, repelentăadjectiv

etimologie:

repelent, repelențisubstantiv masculin

  • 1. Substanță care prin calitățile sale organoleptice (gust, miros) îndepărtează rozătoarele, insectele etc. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.