2 intrări
15 definiții

Explicative DEX

repeguș2 sn vz răpăguș1

repeguș1 sn [At: ATILA, P. 217 / Pl: ~uri / E: repede] Porțiune din cursul unui râu unde apa are viteza cea mai mare Si: repeziș (4), repezină, repez (3), (îvp) repejune (4).

REPEGUȘ, repegușuri, s. n. Loc înclinat, coastă abruptă; povîrniș, pantă. Se află acolo un repeguș, un loc unde, ca un prag, albia Oltului se ridică spre suprafață, iar apele se urcă și ele, vînturîndu-și fiecare undă. BOGZA, C. O. 300.

REPEGUȘ, repegușuri, s. n. (Reg.) Loc înclinat, coastă abruptă; povîrniș, pantă. – Din rapăg (puțin folosit) + suf. -uș.

părăguș s vz răpăguș1 corectat(ă)

răpăguș1 sn [At: CADE / V: pără~, ~pug~, ~peg~, repeg~, repegușă sf / Pl: ~uri / E: rapăg + -uș] (Reg) 1 Loc înclinat. 2 Coastă abruptă Si: povârniș. 3 Drum în pantă Si: repeziș (2). 4 Ghețuș (2).

răpăguș2 sn [At: ALR I, 1 477/283 / Pl: ? / E: mg ropogós (csardas)] (Reg) 1 Dans popular jucat numai de flăcăi Si: (reg) rapagău. 2 Melodie pe care se dansează răpăgușul (1).

răpeguș sn vz răpăguș

răpuguș sn vz răpăguș

repegușă sf vz răpăguș1

răpăgúș n., pl. urĭ (ung. ropogos). Mold. Trans. Ban. Alunecuș, loc pe unde se rapăgă.

Sinonime

REPEGUȘ s. v. repeziș.

repeguș s. v. REPEZIȘ.

RĂPĂGUȘ s. v. alunecuș, clină, coastă, coborâș, costișă, ghețuș, lunecuș, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant.

răpăguș s. v. ALUNECUȘ. CLINĂ. COASTĂ. COBORÎȘ. COSTIȘĂ. GHEȚUȘ. LUNECUȘ. MUCHIE. PANTĂ. POVÎRNIȘ. PRIPOR. REPEZIȘ. SCOBORÎȘ. VERSANT.

Intrare: repeguș
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repeguș
  • repegușul
  • repegușu‑
plural
  • repegușuri
  • repegușurile
genitiv-dativ singular
  • repeguș
  • repegușului
plural
  • repegușuri
  • repegușurilor
vocativ singular
plural
Intrare: răpăguș
răpăguș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răpăguș
  • răpăgușul
  • răpăgușu‑
plural
  • răpăgușuri
  • răpăgușurile
genitiv-dativ singular
  • răpăguș
  • răpăgușului
plural
  • răpăgușuri
  • răpăgușurilor
vocativ singular
plural
părăguș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răpeguș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răpuguș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
repegușă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repeguș
  • repegușul
  • repegușu‑
plural
  • repegușuri
  • repegușurile
genitiv-dativ singular
  • repeguș
  • repegușului
plural
  • repegușuri
  • repegușurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

repeguș, repegușurisubstantiv neutru

  • 1. Loc înclinat, coastă abruptă. DLRLC
    • format_quote Se află acolo un repeguș, un loc unde, ca un prag, albia Oltului se ridică spre suprafață, iar apele se urcă și ele, vînturîndu-și fiecare undă. BOGZA, C. O. 300. DLRLC
etimologie:
  • rapăg (puțin folosit) + -uș. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.