REOSTÁTIC, -Ă, reostatici, -ce, adj. Referitor la reostat, de reostat. [Pr.: re-o-] – Reostat + suf. -ic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

REOSTÁTIC, -Ă adj. Referitor la reostat. [< fr. rhéostatique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

reostátic adj. m., pl. reostátici; f. sg. reostátică, pl. reostátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink