6 definiții pentru reomorfism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REOMORFISM s. n. (Geol.) Proces prin care o rocă sau un sediment se transformă într-o masă fluidă. [Pr.: re-o-] – Din fr. rhéomorphisme.
REOMORFISM s. n. (Geol.) Proces prin care o rocă sau un sediment se transformă într-o masă fluidă. [Pr.: re-o-] – Din fr. rhéomorphisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
reomorfism sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr rhéomorphisme] Proces prin care o rocă sau un sediment se transformă într-o masă fluidă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REOMORFISM s.n. (Geol.) Proces prin care o rocă sau un sediment se transformă într-o masă fluidă. [< fr. rhéomorphisme, cf. gr. rheos – curent, morphe – formă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REOMORFISM s. n. proces prin care o rocă, un sediment se transformă într-o masă fluidă. (< fr. rhéomorphisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reomorfism s. n. (sil. re-o-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
reomorfism, (engl.= rheomorphism) proces de curgere sau deformare a rocilor ajunse în stare plastică (vâscoasă) prin topire parțială. V. și anatexie.
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
- silabație: re-o-
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
reomorfismsubstantiv neutru
- 1. Proces prin care o rocă sau un sediment se transformă într-o masă fluidă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- rhéomorphisme DEX '09 DEX '98 DN