RENUMÍT, -Ă, renumiți, -te, adj. Cu renume; celebru, vestit, faimos, strălucit, ilustru. – Din fr. renommé (după nume).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

RENUMÍT ~tă (~ți, ~te) Care se bucură de o anumită reputație; cu renume; vestit; slăvit; reputat. /<fr. renommé
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RENUMÍT, -Ă adj. Cu renume; vestit, celebru, ilustru. [După fr. renommé].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RENUMÍT, -Ă adj. cu renume; celebru, vestit, ilustru. (după fr. renommé)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RENUMÍT adj. 1. v. celebru. 2. v. consacrat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

renumít adj. m., pl. renumíți; f. sg. renumítă, pl. renumíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink