opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

remunerator, ~oare a vz remuneratoriu

remunerator a. care remunerează.

REMUNERATORIU, -IE, remuneratorii, adj. Care remunerează; care aduce câștig, folos; folositor, rentabil. – Din fr. rémunératoire.

REMUNERATORIU, -IE, remuneratorii, adj. Care remunerează; care aduce câștig, folos; folositor, rentabil. – Din fr. rémunératoire.

remuneratoriu, ~ie [At: I. IONESCU, P. 74 / V: ~tor (Pl: ~ori, ~oare, înv ~oarie), (înv) ~rător / Pl: ~ii / E: fr rémunerateur, lat remunerator] 1 a Care remunerează. 2 a Care aduce câștig, folos. 3 smf Persoană care remunerează.

remunerător, ~oare a vz remuneratoriu

REMUNERATORIU, -ORIE, remuneratorii, adj. Care remunerează; care aduce cîștig, folos. V. rentabil. Rosturi mai înalte și mai remuneratorii. C. PETRESCU, O. P. II 205. Legumi... care se vînd cu prețuri destul de remuneratorii. I. IONESCU, P. 74.

REMUNERATORIU, -IE adj. Care recompensează, remunerează; folositor, rentabil. [Pron. -riu. / cf. fr. rémunérateur, rémunératoire].

REMUNERATORIU, -IE adj. care remunerează; lucrativ, rentabil. (< fr. rémunératoire)

REMUNERATORIU ~e (~i) rar 1) Care remunerează. 2) Care este bine remunerat. /<fr. rémunérateur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

remuneratoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. remuneratorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. remuneratorii

remuneratoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. remuneratorie (-ri-e); pl. m. și f. remuneratorii

remuneratoriu adj. m. [-riu pron. -rĭu], f. remuneratorie (sil. -ri-e); pl. m. și f. remuneratorii

Intrare: remunerator
remunerator
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: remuneratoriu
remuneratoriu adjectiv
  • pronunție: remuneratorĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • remuneratoriu
  • remuneratoriul
  • remuneratoriu‑
  • remuneratorie
  • remuneratoria
plural
  • remuneratorii
  • remuneratoriii
  • remuneratorii
  • remuneratoriile
genitiv-dativ singular
  • remuneratoriu
  • remuneratoriului
  • remuneratorii
  • remuneratoriei
plural
  • remuneratorii
  • remuneratoriilor
  • remuneratorii
  • remuneratoriilor
vocativ singular — —
plural — —
remunerător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
remunerator
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

remuneratoriu, remuneratorieadjectiv

  • 1. Care remunerează; care aduce câștig, folos. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: folositor lucrativ rentabil
    • format_quote Rosturi mai înalte și mai remuneratorii. C. PETRESCU, O. P. II 205. DLRLC
    • format_quote Legumi... care se vînd cu prețuri destul de remuneratorii. I. IONESCU, P. 74. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.