3 definiții pentru remunerariu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
remunerariu sn [At: SBIEREA, F. S. 298 / Pl: ~ii / E: remunera] (Rar) Retribuție.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REMUNERARIU s. v. plată, remunerare, remunerație, retribuire, retribuție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
remunerariu s. v. PLATĂ. REMUNERARE. REMUNERAȚIE. RETRIBUIRE. RETRIBUȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: remunerariu
remunerariu substantiv neutru
| substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)