O definiție pentru remisiv
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REMISIV, -Ă adj. 1. (jur.) care absolvă, scutește de obligație. 2. îngăduitor, iertător. ◊ supus, docil, ascultător. (< it. remissivo)
Intrare: remisiv
remisiv adjectiv
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
remisiv, remisivăadjectiv
- 1. Care absolvă, scutește de obligație. MDN '00
- 2. Iertător, îngăduitor. MDN '00sinonime: iertător îngăduitor
- 2.1. Ascultător, docil, supus. MDN '00sinonime: ascultător docil supus
-
etimologie:
- remissivo MDN '00