11 definiții pentru remaieuză
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REMAIEUZĂ, remaieuze, s. f. Persoană care se ocupă cu remaierea ciorapilor. [Pr.: remaiöză. – Scris și: remaieză] – Din fr. remmailleuse.
remaieză sf [At: DL / Pl: ~ze / E: fr remailleuse] Femeie care se ocupă cu remaierea ciorapilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REMAIEZĂ, remaieze, s. f. Persoană care se ocupă cu remaierea ciorapilor. – Din fr. remmailleuse.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
REMAIEZĂ, remaieze, s. f. Femeie care se ocupă cu remaierea ciorapilor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REMAIEZĂ s.f. Lucrătoare specializată în remaierea ciorapilor. [Pron. -ma-ie-. / cf. fr. remailleuse].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REMAIEZĂ s. f. lucrătoare specializată în remaierea ciorapilor. (< fr. remailleuse)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REMAIEZĂ ~e f. Lucrătoare specializată în operațiile de remaiere. /<fr. remmailleuse
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
remaieuză [pron. după fr. remaĭöză] (desp. -ieu-) (înv.) s. f., g.-d. art. remaieuzei [pron. remaĭözeĭ]; pl. remaieuze [pron. remaĭöze]
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
remaieuză [pron. remaiöză] (-ieu-) s. f., g.-d. art. remaieuzei; pl. remaieuze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
remaieză s. f. (sil. -ie-), g.-d. art. remaiezei; pl. remaiezi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
remaieză
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: re-ma-ieu-ză
- pronunție: remaiöză
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
remaieuză, remaieuzesubstantiv feminin remaieur, remaieurisubstantiv masculin
- 1. Persoană care se ocupă cu remaierea ciorapilor. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- remmailleuse DEX '09 DN