opțiuni
  • info

9 definiții pentru rejet

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REJET, rejeturi, s. n. 1. (Livr.) Respingere. 2. (Geol.) Denivelare produsă de o falie. 3. Ingambament. – Din fr. rejet.

rejet sn [At: DN2 / Pl: ~uri / E: fr rejet] 1 (Liv) Respingere. 2 (Glg) Denivelare produsă de o falie.

REJET, rejeturi, s. n. (Livr.) Respingere. ♦ (Geol.) Denivelare produsă de o falie. – Din fr. rejet.

REJET s.n. (Franțuzism) 1. Respingere. ♦ (Geol.) Denivelare produsă de o falie. 2. Ingambament. [< fr. rejet].

REJET s. n. 1. respingere. 2. denivelare produsă de o falie. 2. ingambament. (< fr. rejet)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rejet (livr.) s. n., pl. rejeturi

rejet (livr.) s. n., pl. rejeturi

rejet s. n., pl. rejeturi

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

REJÉT (< fr.) s. n. 1. Procedeu poetic asemănător ingambamentului, constând în trecerea unui cuvânt, care aparține sintactic unui emistih, în emistihul următor. V. ingambement. 2. (MED.) v. Respingere.

Intrare: rejet
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rejet
  • rejetul
  • rejetu‑
plural
  • rejeturi
  • rejeturile
genitiv-dativ singular
  • rejet
  • rejetului
plural
  • rejeturi
  • rejeturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rejet, rejeturisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.