2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

reivire sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~ri / E: reivi] Reapariție.

reivi vr [At: LM / Pzi: ~vesc / E: re1- + ivi] A se ivi din nou.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: reivire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reivire
  • reivirea
plural
  • reiviri
  • reivirile
genitiv-dativ singular
  • reiviri
  • reivirii
plural
  • reiviri
  • reivirilor
vocativ singular
plural
Intrare: reivi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reivi
  • reivire
  • reivit
  • reivitu‑
  • reivind
  • reivindu‑
singular plural
  • reivește
  • reiviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reivesc
(să)
  • reivesc
  • reiveam
  • reivii
  • reivisem
a II-a (tu)
  • reivești
(să)
  • reivești
  • reiveai
  • reiviși
  • reiviseși
a III-a (el, ea)
  • reivește
(să)
  • reivească
  • reivea
  • reivi
  • reivise
plural I (noi)
  • reivim
(să)
  • reivim
  • reiveam
  • reivirăm
  • reiviserăm
  • reivisem
a II-a (voi)
  • reiviți
(să)
  • reiviți
  • reiveați
  • reivirăți
  • reiviserăți
  • reiviseți
a III-a (ei, ele)
  • reivesc
(să)
  • reivească
  • reiveau
  • reivi
  • reiviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)