10 definiții pentru reintegrație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REINTEGRAȚIE, reintegrații, s. f. Reintegrare. [Var.: reintegrațiune s. f.] – Din fr. réintégration.
REINTEGRAȚIE, reintegrații, s. f. Reintegrare. [Var.: reintegrațiune s. f.] – Din fr. réintégration.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
reintegrație sf [At: DN2 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr réintégration] 1-3 Reintegrare (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REINTEGRAȚIE s.f. Reintegrare. [Gen. -iei, var. reintegrațiune s.f. / < lat. reintegratio, fr. réintégration].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REINTEGRAȚIE s. f. reintegrare. (< fr. réintégration)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REINTEGRAȚIUNE s. f. v. reintegrație.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REINTEGRAȚIUNE s. f. v. reintegrație.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
reintegrațiune sf vz reintegrație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REINTEGRAȚIUNE s.f. v. reintegrație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reintegrație (înv.) (desp. -te-gra-ți-e) s. f., art. reintegrația (desp. -ți-a), g.-d. art. reintegrației; pl. reintegrații, art. reintegrațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reintegrație (-te-gra-ți-e) s. f., art. reintegrația (-ți-a), g.-d. art. reintegrației; pl. reintegrații, art. reintegrațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reintegrație s. f. integrație
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: re-in-te-gra-ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
reintegrație, reintegrațiisubstantiv feminin
- 1. Reintegrare. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: reintegrare
etimologie:
- réintégration DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.