REIEȘÍRE s. v. izbândă, reușită, succes.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REIEȘÍ, pers 3 reiése, vb. IV. Intranz. A rezulta, a apărea ca o consecință logică. [Pr.: re-ie-] – Re1- + ieși (după fr. ressortir).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A REIEȘÍ pers. 3 reiése intranz. A apărea ca o consecință; a rezulta; a urma. /re- + a ieși
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REIEȘÍ vb. 1. v. decurge. 2. v. rezulta. 3. v. subînțelege. 4. v. evidenția.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REIEȘÍ vb. v. izbândi, izbuti, reuși.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
reieșí vb., ind. prez. 3 sg. reiése, imperf. 3 sg. reieșeá; conj. prez. 3 sg. reiásă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink