opțiuni
  • info
2 intrări
18 definiții

Explicative DEX

REGULARISIRE, regularisiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a regularisi și rezultatul ei. – V. regularisi.

REGULARISIRE, regularisiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a regularisi și rezultatul ei. – V. regularisi.

regularisire sf [At: (a. 1833) DOC. EC. 543 / Pl: ~ri / E: regularisi] (Înv) 1 Organizare. 2 Punere la punct a cuiva.

REGULARISIRE, regularisiri, s. f. (Învechit) Acțiunea de a regularisi și rezultatul ei; orînduire, aranjare. Regularisirea de cheltuieli, venituri, Cu totul o lăsase pe sama vătăjească. NEGRUZZI, S. II 235.

REGULARISI, regularisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A regula. ♦ Fig. A da o lecție cuiva, a pune la punct pe cineva. – Regula + suf. -arisi.

REGULARISI, regularisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A regula. ♦ Fig. A da o lecție cuiva, a pune la punct pe cineva. – Regula + suf. -arisi.

regularisi vt [At: DRĂGHICI, R. 148/21 / Pzi: ~sesc / E: regulă + -arisi] (Înv) 1 A organiza. 2 A lua măsuri cu privire la... 3 (Fig) A pune pe cineva la punct. 4 A da o lecție cuiva.

REGULARISI, regularisesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A pune în ordine, a aranja, a orîndui, a regula; a lua măsuri cu privire la... Înalta oblăduire... deocamdată se mulțumește a regularisi vitele. ODOBESCU, S. II 38. Să vedeți cum și-au regularisit el fieștecare ceas a zilii. DRĂGHICI, R. 148. ♦ Refl. A se pregăti, a se prepara. S-au pogorît îndată... ca să se regularisească spre apărare. DRĂGHICI, R. 166. ♦ Fig. A da o lecție cuiva, a pedepsi pe cineva, a pune la punct pe cineva. Regularisiți-l și pe acest trîntor ce s-au vîrît în stupul Academiei ieșane. ALECSANDRI, S. 12.

regularisì v. fam. a pune la cale, a învăța minte pe cineva. [Derivat din regulà printr’un intermediar grec modern].

*regularisésc v. tr. (d. a regula cu sufix ngr.). Pe la 1848. Azĭ iron. Regulez.

Ortografice DOOM

regularisire (înv.) s. f., g.-d. art. regularisirii; pl. regularisiri

regularisire (înv.) s. f., g.-d. art. regularisirii; pl. regularisiri

regularisire s. f., g.-d. art. regularisirii; pl. regularisiri

regularisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. regularisesc, 3 sg. regularisește, imperf. 1 regulariseam; conj. prez. 1 sg. să regularisesc, 3 să regularisească

regularisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. regularisesc, imperf. 3 sg. regularisea; conj. prez. 3 să regularisească

regularisi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. regularisesc, imperf. 3 sg. regularisea; conj. prez. 3 sg. și pl. regularisească

Sinonime

REGULARISIRE s. v. aranjare, orânduire, reglementare, stabilire.

regularisire s. v. ARANJARE. ORÎNDUIRE. REGLEMENTARE. STABILIRE.

REGULARISI vb. v. aranja, orândui, reglementa, stabili.

regularisi vb. v. ARANJA. ORÎNDUI. REGLEMENTA. STABILI.

Intrare: regularisire
regularisire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regularisire
  • regularisirea
plural
  • regularisiri
  • regularisirile
genitiv-dativ singular
  • regularisiri
  • regularisirii
plural
  • regularisiri
  • regularisirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: regularisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • regularisi
  • regularisire
  • regularisit
  • regularisitu‑
  • regularisind
  • regularisindu‑
 singular plural
  • regularisește
  • regularisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • regularisesc
 (să)
  • regularisesc
  • regulariseam
  • regularisii
  • regularisisem
a II-a (tu)
  • regularisești
 (să)
  • regularisești
  • regulariseai
  • regularisiși
  • regularisiseși
a III-a (el, ea)
  • regularisește
 (să)
  • regularisească
  • regularisea
  • regularisi
  • regularisise
plural I (noi)
  • regularisim
 (să)
  • regularisim
  • regulariseam
  • regularisirăm
  • regularisiserăm
  • regularisisem
a II-a (voi)
  • regularisiți
 (să)
  • regularisiți
  • regulariseați
  • regularisirăți
  • regularisiserăți
  • regularisiseți
a III-a (ei, ele)
  • regularisesc
 (să)
  • regularisească
  • regulariseau
  • regularisiră
  • regularisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

regularisire, regularisirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi regularisi DEX '98 DEX '09

regularisi, regularisescverb

  • 1. învechit Aranja, orândui, reglementa, regula, stabili. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aranja orândui reglementa regula stabili
    • format_quote Înalta oblăduire... deocamdată se mulțumește a regularisi vitele. ODOBESCU, S. II 38. DLRLC
    • format_quote Să vedeți cum și-au regularisit el fieștecare ceas a zilii. DRĂGHICI, R. 148. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se pregăti, a se prepara. DLRLC
      sinonime: pregăti prepara
      • format_quote S-au pogorît îndată... ca să se regularisească spre apărare. DRĂGHICI, R. 166. DLRLC
    • 1.2. figurat A da o lecție cuiva, a pune la punct pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: pedepsi
      • format_quote Regularisiți-l și pe acest trîntor ce s-au vîrît în stupul Academiei ieșane. ALECSANDRI, S. 12. DLRLC
etimologie:
  • Regula + -arisi. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.