13 definiții pentru regn

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REGN, regnuri, s. n. Cea mai mare categorie sistematică în biologie; fiecare dintre cele trei diviziuni ale corpurilor din natură: animal, vegetal și mineral. – Din fr. règne, lat. regnum.

REGN, regnuri, s. n. Cea mai mare categorie sistematică în biologie; fiecare dintre cele trei diviziuni ale corpurilor din natură: animal, vegetal și mineral. – Din fr. règne, lat. regnum.

regn sn [At: ÎNV. POM. 14 / V: (înv) remn / Pl: ~uri, (înv) ~e / E: lat regnum, -i, fr règne] 1 Cea mai mare categorie sistematică în biologie. 2 (Adesea urmat de determinări care indică felul diviziunii) Fiecare dintre cele trei mari diviziuni ale corpurilor din natură: animal, vegetal și mineral. 3 (Înv; îs) ~ organic Regnul vegetal și animal. 4 (Îs) ~ inorganic Regn mineral. 5 (Rar) Subdiviziune a unui regn (2) Si: specie. 6 (Înv) Ținut. 7 (Înv) Guvernământ (1). 8 (Înv) Regat (2).

REGN, regnuri, s. n. (Șt. nat.) Fiecare dintre cele trei mari diviziuni ale corpurilor din natură: animal, vegetal și mineral. Moartea naturală se observă în regnul vegetal ca și în cel animal. MARINESCU, P. A. 60.

REGN s.n. Fiecare dintre cele trei mari diviziuni, categorii ale ființelor și ale corpurilor din natură; vegetal, animal, mineral. [< fr. règne, cf. it. regno, lat. regnum].

REGN s. n. fiecare dintre cele trei mari categorii sistematice care se disting în natură: animal, vegetal și mineral. (< fr. règne, lat. regnum)

REGN ~uri n. Categorie sistematică superioară, utilizată în clasificarea lumii vii. ~ul animal. ~ul vegetal. /<fr. règne, lat. regnum, ~i

*regn n., pl. urĭ (lat. regnum, domnie, d. regnare, a domni). Șt. nat. Mare diviziune ale corpurilor din natură: cele treĭ regnurĭ sînt: cel animal, cel vegetal și cel mineral.

regnu n. reunire de tipuri, mari diviziuni ce îmbrățișează toate corpurile naturei: regnul animal, regnul vegetal și regnul mineral.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

REGN (< lar., fr., it.) s. n. (BIOL.) Cea mai mare categorie sistematică. Organismele au fost au fost împărțite în două r.: animal și vegetal. În unele clasificări moderne de individualizează cinci regnuri: procariote (bacterii), protoctiste (protozoare, alge), fungi, plante și animale. Ca urmare a gradului diferit de evoluție la care au ajuns și a descendenței unora din altele, organismele sunt diferențiate în grupuri naturale mai mari sai mai mici, mai vechi sau mai evoluate între care există legături de înrudire mai apropiată sau mai depărtată. Aceste grupuri naturale (categorii sistematice) au primit rang de încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie etc., putând fi orânduite într-un sistem de clasificare ce oglindește evoluția și gradul lor de înrudire.

Intrare: regn
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regn
  • regnul
  • regnu‑
plural
  • regnuri
  • regnurile
genitiv-dativ singular
  • regn
  • regnului
plural
  • regnuri
  • regnurilor
vocativ singular
plural
remn
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

regn, regnurisubstantiv neutru

  • 1. Cea mai mare categorie sistematică în biologie; fiecare dintre cele trei diviziuni ale corpurilor din natură: animal, vegetal și mineral. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Moartea naturală se observă în regnul vegetal ca și în cel animal. MARINESCU, P. A. 60. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.