REGLÁJ, reglaje, s. n. (Tehn.) 1. Mod de realizare a reglării; p. ext. reglare. 2. (Mil.) Determinare, precizată prin tragere, a elementelor necesare pentru nimicirea unui obiectiv. – Din fr. réglage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REGLÁJ ~e n. Operație de reglare. /<fr. réglage
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REGLÁJ s.n. Reglare. [< fr. réglage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REGLÁJ s. n. reglare. (< fr. réglage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REGLÁJ s. 1. v. reglare. 2. v. comandă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

regláj s. n. (sil. -glaj), pl. regláje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink