REGISTRATÚRĂ, registraturi, s. f. Serviciu într-o instituție, întreprindere etc. unde se înregistrează corespondența intrată și ieșită; biroul, localul unde funcționează acest serviciu. – Din germ. Registratur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

REGISTRATÚRĂ ~i f. 1) Serviciu de înregistrare dintr-o instituție sau dintr-o întreprindere. 2) Local în care se află acest serviciu. /<germ. Registratur, lat. registratura
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REGISTRATÚRĂ s.f. Serviciu al unei instituții unde se înregistrează hârtiile intrate și ieșite; biroul unde este instalat un asemenea serviciu. [< germ. Registratur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REGISTRATÚRĂ s. f. serviciu într-o instituție unde se înregistrează hârtiile intrate și ieșite; biroul unde funcționează acest serviciu. (< germ. Registratur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

registratúră s. f., g.-d. art. registratúrii; pl. registratúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink