2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

registra vt [At: BARIȚIU, P. A. III, 66 / Pzi: ~rez / E: fr registrer, ger registriren] (Înv) A înregistra.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REGISTRA vb. v. inventaria, înregistra.

registra vb. v. INVENTARIA. ÎNREGISTRA.

Intrare: registrare
registrare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • registrare
  • registrarea
plural
  • registrări
  • registrările
genitiv-dativ singular
  • registrări
  • registrării
plural
  • registrări
  • registrărilor
vocativ singular
plural
Intrare: registra
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • registra
  • registrare
  • registrat
  • registratu‑
  • registrând
  • registrându‑
singular plural
  • registrea
  • registrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • registrez
(să)
  • registrez
  • registram
  • registrai
  • registrasem
a II-a (tu)
  • registrezi
(să)
  • registrezi
  • registrai
  • registrași
  • registraseși
a III-a (el, ea)
  • registrea
(să)
  • registreze
  • registra
  • registră
  • registrase
plural I (noi)
  • registrăm
(să)
  • registrăm
  • registram
  • registrarăm
  • registraserăm
  • registrasem
a II-a (voi)
  • registrați
(să)
  • registrați
  • registrați
  • registrarăți
  • registraserăți
  • registraseți
a III-a (ei, ele)
  • registrea
(să)
  • registreze
  • registrau
  • registra
  • registraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)