REGIONALÍSM, (2) regionalisme, s. n. 1. Atitudine care tinde să creeze în diferite provincii ale unei țări o activitate descentralizatoare, independentă de capitală; supraapreciere a unei provincii, patriotism local. 2. Fapt de limbă existent numai într-o anumită regiune, caracteristic numai pentru un anumit grai. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. régionalisme.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de IoanSoleriu
| Greșeală de tipar
| Permalink
REGIONALÍSM1 ~e n. Tendință de a supraaprecia rolul unei regiuni; patriotism local. [Sil. -gi-o-] /<fr. régionalisme
Sursa: NODEX |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink
REGIONALÍSM2 ~e n. Fapt de limbă caracteristic vorbitorilor dintr-o anumită regiune; provincialism. [Sil. -gi-o-] /<fr. régionalisme
Sursa: NODEX |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink
REGIONALÍSM s. n. 1. cuvânt, construcție etc. specifice unei regiuni; provincialism. 2. doctrină politică și socială care tinde să acorde o oarecare autonomie regiunilor, provinciilor unei țări. (< fr. régionalisme)
Sursa: MDN |
Adăugată de raduborza
| Greșeală de tipar
| Permalink
REGIONALÍSM s.m. 1. Concepție care tinde să creeze în provinciile unei țări o activitate cu totul independentă de capitală; patriotism local. 2. Cuvânt folosit numai în anumite regiuni sau provincii; provincialism. [Pron. -gi-o-. / < fr. regionalisme].
Sursa: DN |
Adăugată de LauraGellner
| Greșeală de tipar
| Permalink
REGIONALÍSM s. (LINGV.) provincialism. (Vorbește cu unele ~.)
Sursa: Sinonime |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink
regionalísm s. n. (sil. -gi-o-), (lingv.) pl. regionalísme
Sursa: Ortografic |
Adăugată de siveco
| Greșeală de tipar
| Permalink
