REGIMÉNT, regimente, s. n. Unitate militară de bază mai mică decât brigada, compusă din mai multe batalioane (sau divizioane, escadrile etc.) ♦ Oamenii care fac parte dintr-o astfel de unitate. [Var.: (înv.) reghimént s. n.] – Din fr. régiment, germ. Regiment.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

REGIMÉNT ~e n. 1) Subdiviziune militară din cadrul unei divizii constând din mai multe batalioane sau escadrile; unitate militară. 2) Efectiv al acestei unități. /<fr. régiment, germ. Regiment
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REGIMÉNT s.n. Unitate militară compusă din mai multe batalioane, divizioane, escadrile etc. [Pl. -te, -turi. / < fr. régiment, cf. germ. Regiment].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REGIMÉNT s. n. unitate militară din mai multe batalioane, divizionare, escadrile etc. (< fr. régiment, germ. Regiment)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REGIMÉNT s. (MIL.) (înv.) polc. (~ de infanterie.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

regimént (regiménte), s. n. – Unitate armată. – Var. reghiment. Fr. régiment, var. din germ. Regiment. – Der. regimentar, adj. (al regimentului), din fr. régimentaire; reimentar, s. m. (înv., comandant de regiment), din pol. regimentarz (Tiktin); înregimenta, vb. (a se înrola, a recruta), din fr. enregimenter.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

regimént s. n., pl. regiménte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

REGIMENTELE GRĂNICEREȘTI, unitățile militare de români și de secui, înființate în 1762 de Curtea imperială de la Viena de-a lungul frontierei Transilvaniei. R.g. de români cuprindeau oamenii liberi sau răscumpărați din iobăgie, de confesiune greco-catolică, scutiți de o serie de de sarcină de către stat și iobăgești în schimbul satisfacerii obligațiilor militare. S-au înființat două r.g.: Regimentul I, cu sediul la Orlat, și Regimentul al II-lea, cu sediul la Năsăud; în 1768 s-a mai înființat, în Banat, Batalionul I românesc, cu sediul la Caransebeș. Prin înființarea r.g., care urmau, în concepția organizatorilor. să slujească întru totul interesele Habsburgilor, se lărgea cercul românilor liberi și se întărea lupta de emancipare națională a românilor din Transilvania.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink