13 definiții pentru regată

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REGATĂ, regate, s. f. 1. Denumire dată unei competiții sportive nautice (caiac, canoe, iahting, canotaj). ♦ Probă în competițiile de iahting, care are mai multe etape în cadrul aceluiași program. 2. Formă de cravată care se înnoadă și cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. – Din fr. régate.

rega sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 225 / Pl: ~te / E: fr régate, it regatta] 1 Competiție sportivă nautică în ansamblul ei tehnic. 2 Probă în competiții de iahting, care are mai multe etape în cadrul aceluiași program. 3 (Rar) Un fel de cravată care se înnoadă ca o fundă și ale cărei capete atârnă pe piept.

REGATĂ, regate, s. f. 1. Denumire dată unei competiții sportive nautice (caiac, canoe, iahting, canotaj) în ansamblul ei tehnic. ♦ Probă în competițiile de iahting, care are mai multe etape în cadrul aceluiași program. 2. Formă de cravată care se înnoadă și cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. – Din fr. régate.

REGA1, regate, s. f. Cursă de bărci sau de luntre (în cadrul unei competiții sportive).

REGA2, regate, s. f. (Rar) Un fel de cravată care se înnoadă ca o fundă și ale cărei capete atîrnă pe piept. Totdeauna în jachetă neagră, purtînd la gît regate de colori nesigure. BASSARABESCU, la CADE.

REGA s.f. 1. Întrecere organizată între ambarcații sportive (cu vele), iahturi etc. 2. Formă de cravată care se înnoadă și care cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. [Pl. -te. / cf. it. regata, fr. régate].

REGA s. f. 1. întrecere sportivă la care participă ambarcații cu rame, cu vele sau cu motor. 2. cravată care se înnoadă și cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. (< fr. régate, it. regatta)

REGA1 ~e f. Competiție sportivă de amploare, desfășurată între diferite tipuri de ambarcații nautice (caiac, canoe, canotaj etc.). /<fr. régate, it. regatta

REGA2 ~e f. Cravată care se înnoadă ca o fundă și ale cărei capete se lasă liber în jos. /<fr. régate, it. regatta

regátă f., pl. e (fr. régate, d. it. regata). Întrecere de barcĭ. Cravată care cade vertical pe pept, ca a marinarilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rega (concurs nautic; cravată) s. f., g.-d. art. regatei; pl. regate

rega s. f., g.-d. art. regatei; pl. regate

Intrare: regată
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rega
  • regata
plural
  • regate
  • regatele
genitiv-dativ singular
  • regate
  • regatei
plural
  • regate
  • regatelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rega, regatesubstantiv feminin

  • 1. Denumire dată unei competiții sportive nautice (caiac, canoe, iahting, canotaj). DEX '09 DN
    • 1.1. Probă în competițiile de iahting, care are mai multe etape în cadrul aceluiași program. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Formă de cravată care se înnoadă și cade vertical de-a lungul plastronului cămășii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Totdeauna în jachetă neagră, purtînd la gît regate de colori nesigure. BASSARABESCU, la CADE. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.