opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REGALA, regalez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) ospăta bine, a (se) cinsti. ♦ Tranz. A desfăta, a încânta. – Din fr. régaler.

regala [At: BARCIANU / Pzi: ~lez / E: fr régaler] 1-2 vtr (Rar) A (se) ospăta bine. 3 vt (Fig) A încânta.

REGALA, regalez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) ospăta bine, a (se) cinsti. ♦ Tranz. A desfăta, a încânta. ♦ A dărui. – Din fr. régaler.

REGALA, regalez, vb. I. Tranz. (Învechit) A oferi (cuiva) un ospăț bogat, a ospăta pe cineva bine.

REGALA vb. I. tr. (Franțuzism) A dărui. ♦ refl. A-și face o anumită plăcere; a se cinsti. [< fr. régaler].

REGALA vb. I. tr., refl. a(-și) face o anumită plăcere; a (se) ospăta bine. II. tr. (fig.) a desfăta, a încânta. (< fr. régaler)

A REGALA ~ez tranz. livr. A trata din abundență cu mâncăruri și băuturi alese. /<fr. régaler

regalà v. fig. a desfăta: ne-a regalat cu un concert.

*regaléz v. tr. (fr. régaler, d. régal, mare ospăț, care vine d. it. regálo, cu verbu regalare, probabil rudă cu gala, gală). Rar. Ospătez bine: ne-a regalat cu toate bunătățile. Fig. Desfătez: ne-a regalat cu un concert.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

regala (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. regalez, 3 regalează; conj. prez. 1 sg. să regalez, 3 să regaleze

regala (a ~) vb., ind. prez. 3 regalează

regala vb., ind. prez. 1 sg. regalez, 3 sg. și pl. regalează

Intrare: regalat
regalat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regalat
  • regalatul
  • regalatu‑
  • regalată
  • regalata
plural
  • regalați
  • regalații
  • regalate
  • regalatele
genitiv-dativ singular
  • regalat
  • regalatului
  • regalate
  • regalatei
plural
  • regalați
  • regalaților
  • regalate
  • regalatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: regala
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • regala
  • regalare
  • regalat
  • regalatu‑
  • regalând
  • regalându‑
 singular plural
  • regalează
  • regalați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • regalez
 (să)
  • regalez
  • regalam
  • regalai
  • regalasem
a II-a (tu)
  • regalezi
 (să)
  • regalezi
  • regalai
  • regalași
  • regalaseși
a III-a (el, ea)
  • regalează
 (să)
  • regaleze
  • regala
  • regală
  • regalase
plural I (noi)
  • regalăm
 (să)
  • regalăm
  • regalam
  • regalarăm
  • regalaserăm
  • regalasem
a II-a (voi)
  • regalați
 (să)
  • regalați
  • regalați
  • regalarăți
  • regalaserăți
  • regalaseți
a III-a (ei, ele)
  • regalează
 (să)
  • regaleze
  • regalau
  • regalară
  • regalaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

regala, regalezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.