2 intrări
40 de definiții
din care- explicative (22)
- morfologice (11)
- relaționale (6)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REFUGII vb. IV. v. refugia.
REFUGIA, refugiez, vb. I. Refl. A se retrage dintr-un teritoriu ocupat, a fugi din fața unui pericol sau de o urmărire, căutând sprijin sau ocrotire la cineva sau undeva; a se pune la adăpost. ♦ Fig. A se retrage într-un loc liniștit, ferit de zgomote și puțin frecventat. [Pr.: -gi-a] – Din fr. réfugier.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REFUGIU, refugii, s. n. 1. Faptul de a se refugia; timp petrecut ca refugiat într-un anumit loc. 2. Loc de adăpostire în caz de pericol; adăpost, azil. ♦ Fig. Consolare, alinare, mângâiere. ♦ Platformă ridicată și amenajată ca un trotuar, pe partea carosabilă a căilor de circulație cu trafic intens sau în mijlocul unei piețe, pentru a ușura reglementarea circulației, traversarea străzii, urcarea sau coborârea din vehiculele de transport în comun etc. – Din fr. refuge, lat. refugium.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
refugi v vz refugia
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
refugia vr [At: CR (1848), 233/52 / P: ~gi-a / V: (îrg) refugi / Pzi: ~iez / E: fr réfugier] (D. persoane) 1 A se retrage dintr-un teritoriu ocupat. 2 A se pune la adăpost de un pericol. 3 A fugi de o urmărire. 4 (Fig) A se retrage într-un loc liniștit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
refugiu sn [At: VĂCĂRESCUL, IST. 290 / V: (înv) rif~ / Pl: ~ii / E: fr réfuge, lat refugium cf it rifugio] 1 Timp petrecut ca refugiat într-un anumit loc. 2 Loc de adăpostire în fața unei primejdii. 3 (Fig) Consolare (4). 4 Loc liniștit în care se retrage cineva pentru a se odihni. 5 Porțiune ridicată și amenajată ca un trotuar, pe partea carosabilă a unei străzi cu trafic intens sau în mijlocul unei piețe, pentru a ușura reglementarea circulației, traversarea străzii, urcarea sau coborârea din vehiculele de transport în comun etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rifugiu sn vz refugiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REFUGIA, refugiez, vb. I. Refl. A se retrage dintr-un teritoriu ocupat, a fugi din fața unui pericol sau a unei neplăceri, căutând sprijin sau ocrotire la cineva sau undeva: a se pune la adăpost. ♦ Fig. A se retrage într-un loc liniștit, ferit de zgomote și puțin frecventat. [Pr.: -gi-a] – Din fr. réfugier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
REFUGIU, refugii, s. n. 1. Faptul de a se refugia; timp petrecut ca refugiat într-un anumit loc. 2. Loc de scăpare, de adăpostire în fața unei primejdii sau a unei neplăceri; adăpost, azil. ♦ Fig. Consolare, alinare, mângâiere. ♦ Platformă ridicată și amenajată ca un trotuar, pe partea carosabilă a căilor de circulație cu trafic intens sau în mijlocul unei piețe, pentru a ușura reglementarea circulației, traversarea străzii, urcarea sau coborârea din vehiculele de transport în comun etc. – Din fr. refuge, lat. refugium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
REFUGI vb. IV v. refugia.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFUGIA, refugiez, vb. I. Refl. A fugi, a se pune la adăpost, a se retrage din fața unui pericol, a unei neplăceri etc. (undeva sau la cineva) spre a găsi ocrotire, sprijin. Oamenii se refugiaseră... în încăperi calde, în scaune trase la gura sobei. C. PETRESCU, C. V. 137. De cînd citea despre lumea care se refugiase la orașe, își întreba într-una soțul că ea ce face și cum rămîne aici. REBREANU, R. II 63. ◊ Fig. Speriat de asprele realități ale vieții, se refugiă în liniștitul imperiu al trecutului. VLAHUȚĂ, O. A. 238. – Pronunțat: -gi-a. - Variantă: (învechit) refugi (HASDEU, I. V. 65) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFUGIU, refugii, s. n. 1. Loc de scăpare, de ocrotire, de adăpostire în fața unei primejdii sau a unei neplăceri; azil. V. adăpost. Mi-am găsit În iarbă Refugiul favorit. TOPÎRCEANU, B. 30. Vornicul Dumbravă reușise a scăpa în Transilvania, avînd nobleța de a căuta refugiu la generozitatea unui inamic. HASDEU, I. V. 169. ♦ Fig. Consolare, mîngîiere, alinare. Unii căutau refugiul în trecut, alții în viitor. IBRĂILEANU, SP. CR. 85. ♦ Porțiune ridicată, amenajată ca un trotuar, pe partea carosabilă a unei străzi (mai ales în stațiile de tramvai), pentru a reglementa circulația, a ușura traversarea străzii etc. 2. Faptul de a se refugia; timp petrecut ca refugiat într-un anumit loc. Mulțimea asta nu vrea decît să despacheteze bagajele făcute pentru refugiu. CAMIL PETRESCU, U. N. 422. Se reîntîlniseră la Iași, în timpul refugiului. id. N. 31.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFUGIA vb. I. refl. A fugi, a se pune la adăpost de o urmărire, de un pericol etc. ♦ (Fig.) A se retrage într-un loc ferit de zgomote și puțin frecventat. [Pron. -gi-a, p. i. -iez, 3, 6 -iază, ger. -iind, var. refugii vb. IV. / < fr. réfugier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFUGIU s.n. 1. Faptul de a se refugia; timpul petrecut într-un loc ca refugiat. 2. Loc de scăpare, de adăpost împotriva unei primejdii, a unei neplăceri; adăpost, azil. ♦ (Fig.) Consolare, mîngîiere. 3. Loc special amenajat în mijlocul unei străzi pentru a feri pe cetățeni de circulația mașinilor, pentru a ușura urcarea în tramvaie etc. [Pron. -giu. / < lat. refugium, cf. fr. refuge].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFUGIA vb. refl. a fugi, a se pune la adăpost de o urmărire, de un pericol etc. ◊ (fig.) a se retrage într-un loc liniștit, ferit de zgomot. (< fr. réfugier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REFUGIU s. n. 1. faptul de a se refugia; timpul petrecut ca refugiat. 2. loc de scăpare, de adăpost în fața unei primejdii; azil. ◊ (fig.) consolare, mângâiere. ◊ loc izolat, liniștit, în care se retrage cineva. ◊ teritoriu protejat temporar pentru ocrotirea unor specii de animale, păsări sau plante în anumite perioade ale anului. 3. loc special amenajat în mijlocul unei străzi pentru a feri pe cetățeni de circulația mașinilor. 4. construcție pe munte, mobilată sumar, destinată să găzduiască pe alpiniști în cursul unei ascensiuni. (< fr. refuge, lat. refugium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE REFUGIA mă ~ez intranz. și fig. A se retrage temporar undeva (dintr-un loc periculos) pentru a-și garanta securitatea; a părăsi un loc, evitând o neplăcere. ~ în străinătate. /<fr. réfugier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REFUGIU ~i n. 1) Loc unde se refugiază o persoană; azil. 2) Perioadă de timp petrecută ca refugiat. 3) Loc amenajat special pentru a ușura traversarea străzii de către pietoni sau urcarea în vehiculele de transport în comun. /<fr. réfuge, lat. refugium
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
refugià v. 1. a se retrage undeva spre a fi în siguranță; 2. fig. a recurge la.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
refugiu n. 1. loc de scăpare: acest proscris caută un refugiu; 2. fig. persoană la care se recurge.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*refugiéz (mă) v. refl. (fr. se réfugier, d. lat. refugium, refugiŭ). Fug (mă retrag) undeva căutînd scăpare. V. fugăresc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*refúgiŭ n. (lat. refugium, d. refúgere, a fugi, a se retrage. V. subterfugiŭ). Azil, loc de scăpare: mînăstirea e refugiu celor dezgustațĭ de deșertăciunea lumiĭ. Demostene și Anibal aŭ căutat refugiŭ în moarte. Înălțătură (trotuar izolat, prispă) pe care se refugiază trecătoriiĭ ca să nu fie călcațĭ de vehicule.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
refugia (a se ~) (desp. -gi-a) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă refugiez (desp. -gi-ez), 3 se refugiază, 1 pl. ne refugiem; conj. prez. 1 sg. să mă refugiez, 3 să se refugieze; imper. 2 sg. afirm. refugiază-te; ger. refugiindu-mă (desp. -gi-in-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
refugiu s. n., art. refugiul; pl. refugii, art. refugiile (desp. -gi-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
!refugia (a se ~) (-gi-a) vb. refl., ind. prez. 3 se refugiază, 1 pl. ne refugiem (-gi-em); conj. prez. 3 să se refugieze; ger. refugiindu-se (-gi-in-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
refugiu [giu pron. gĭu] s. n., art. refugiul; pl. refugii, art. refugiile (-gi-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
refugia vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. refugiez, 3 sg. și pl. refugiază, 1 pl. refugiem (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. refugieze; ger. refugiind (sil. -gi-ind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
refugiu s. n. [-giu pron. -giu], art. refugiul; pl. refugii, art. refugiile (sil. -gi-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
refugi (= refugia) vb. (ind. prez. 1 refug)
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
refugia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. refugiază, 1 pl. refugiem, ger. refugiind)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
refugiu
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
refugiez, -giază 3, -giem 1 pl., -giam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
refugiu, -gii.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REFUGIA vb. a fugi, a pribegi, (înv.) a băjenări, a băjeni. (S-au ~ peste munți din pricina năvălitorilor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REFUGIU s. v. alinare, consolare, îmbărbătare, încurajare, mângâiere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REFUGIU s. 1. refugiere. (~l lui în pădure.) 2. fugă, pribegie, refugiere, (înv.) băjenărie, băjenărit, băjenie, băjenire, băjenit. (~l populației din calea năvălitorilor.) 3. adăpost, azil, scăpare, (înv.) năzuință, (fig.) liman. (A fugit și și-a căutat un ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REFUGIA vb. a fugi, a pribegi, (înv.) a băjenări, a băjeni. (S-au ~ peste munți din pricina năvălitorilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
refugiu s. v. ALINARE. CONSOLARE. ÎMBĂRBĂTARE. ÎNCURAJARE. MÎNGÎIERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFUGIU s. 1. refugiere. (~ lui în pădure.) 2. fugă, pribegie, (înv.) băjenărie, băjenărit, băjenie, băjenire, băjenit. (~ populației din calea năvălitorilor.) 3. adăpost, azil, scăpare, (înv.) năzuință, (fig.) liman. (A fugit și și-a căutat un ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
REFÚGIU (< fr., lat.) s. n. 1. Faptul de a se refugia; perioadă petrecută într-un loc ca refugiat. 2. Loc de adăpostire în caz de pericol; adăpost, azil. ♦ Fig. Consolare, mângâiere. ♦ Platformă având înălțimea unui trotuar, amenajată în partea carosabilă a căilor de circulație cu trafic intens sau în mijlocul unor piețe, pentru a ușura traversările de către pietoni, urcarea sau coborârea din vehiculele de transport în comun etc. ◊ R. glaciar = arie cu condiții climatice mai blânde, unde și-au găsit adăpost diverse specii de plante și animale în timpul glaciației cuaternare, de unde au revenit și au repopulat zona temperată o dată cu încălzirea climatică din Holocen. R. ornitologic, arie de mici dimensiuni, care permite buna desfășurare a vieții păsărilor, în special a celor migratoare. De obicei sunt locuri de cuibărit, unele ocrotind colonii mari, fie ale anumitor specii de păsări ca pelicani, egrete, călifari, fie mixte; în prezent acestea sunt în mare măsură incluse în arii de protecție specială avifaunistică sau în situri Ramsar. R. turistic, construcție simplă, cu grad redus de confort, din masive muntoase cu trasee lungi și dificile. Oferă turiștilor posibilități de adăpost în caz de intemperii sau atunci când nu pot ajunge la timp până la o cabană.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: re-fu-gi-a
verb (V211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V311) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V409) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
- pronunție: refugĭu
substantiv neutru (N54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
refugia, refugiezverb
- 1. A se retrage dintr-un teritoriu ocupat, a fugi din fața unui pericol sau de o urmărire, căutând sprijin sau ocrotire la cineva sau undeva; a se pune la adăpost. DEX '09 DLRLC DN
- Oamenii se refugiaseră... în încăperi calde, în scaune trase la gura sobei. C. PETRESCU, C. V. 137. DLRLC
- De cînd citea despre lumea care se refugiase la orașe, își întreba într-una soțul că ea ce face și cum rămîne aici. REBREANU, R. II 63. DLRLC
- Speriat de asprele realități ale vieții, se refugiă în liniștitul imperiu al trecutului. VLAHUȚĂ, O. A. 238. DLRLC
- 1.1. A se retrage într-un loc liniștit, ferit de zgomote și puțin frecventat. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- réfugier DEX '09 DEX '98 DN
refugiu, refugiisubstantiv neutru
- 1. Faptul de a se refugia; timp petrecut ca refugiat într-un anumit loc. DEX '09 DLRLC DN
- Mulțimea asta nu vrea decît să despacheteze bagajele făcute pentru refugiu. CAMIL PETRESCU, U. N. 422. DLRLC
- Se reîntîlniseră la Iași, în timpul refugiului. CAMIL PETRESCU, N. 31. DLRLC
-
-
- Mi-am găsit În iarbă Refugiul favorit. TOPÎRCEANU, B. 30. DLRLC
- Vornicul Dumbravă reușise a scăpa în Transilvania, avînd nobleța de a căuta refugiu la generozitatea unui inamic. HASDEU, I. V. 169. DLRLC
- 2.1. Alinare, consolare, mângâiere, îmbărbătare, încurajare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: alinare consolare mângâiere îmbărbătare încurajare
- Unii căutau refugiul în trecut, alții în viitor. IBRĂILEANU, SP. CR. 85. DLRLC
-
- 2.2. Loc izolat, liniștit, în care se retrage cineva. MDN '00
- 2.3. Teritoriu protejat temporar pentru ocrotirea unor specii de animale, păsări sau plante în anumite perioade ale anului. MDN '00
- 2.4. Platformă ridicată și amenajată ca un trotuar, pe partea carosabilă a căilor de circulație cu trafic intens sau în mijlocul unei piețe, pentru a ușura reglementarea circulației, traversarea străzii, urcarea sau coborârea din vehiculele de transport în comun etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2.5. Construcție pe munte, mobilată sumar, destinată să găzduiască pe alpiniști în cursul unei ascensiuni. MDN '00
-
etimologie:
- refuge DEX '09 DEX '98 DN
- refugium DEX '09 DEX '98 DN