9 definiții pentru refringență
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REFRINGENȚĂ, refringențe, s. f. (Fiz.) Proprietate a unor corpuri de a refracta lumina. – Din fr. réfringence.
REFRINGENȚĂ, refringențe, s. f. (Fiz.) Proprietate a unor corpuri de a refracta lumina. – Din fr. réfringence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
REFRINGENȚĂ s.f. (Fiz.) Proprietate a mediilor transparente de a refracta lumina. ♦ Mărime caracteristică mediilor transparente, egală cu diferența dintre indicele de refracție al mediului și unitate. [< fr. réfringence].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFRINGENȚĂ s. f. 1. proprietatea de a fi refringent. 2. mărime caracteristică mediilor transparente, egală cu diferența dintre indicele de refracție al mediului și unitate. (< fr. réfringence)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REFRINGENȚĂ ~e f. fiz. Capacitate a unor corpuri de a refracta lumina. /<fr. réfringence
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*refringénță f., pl. e (d. refringent). Fiz. Proprietatea de a produce refracțiune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
refrigență sf [At: SCRIBAN, A. / Pl: ~țe / E: fr réfrigence] (Fiz) Proprietate a unor corpuri de a refracta (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
refringență (desp. re-frin-) s. f., g.-d. art. refringenței; pl. refringențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
refringență (re-frin-) s. f., g.-d. art. refringenței; pl. refringențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
refringență s. f. (sil. -frin-), g.-d. art. refringenței; pl. refringențe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: re-frin-
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
refringență, refringențesubstantiv feminin
- 1. Proprietate a unor corpuri de a refracta lumina. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Mărime caracteristică mediilor transparente, egală cu diferența dintre indicele de refracție al mediului și unitate. DN
-
etimologie:
- réfringence DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.