13 definiții pentru «referendum»   declinări

REFERENDÚM, referendumuri, s. n. Consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot, asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme de interes general. — Din lat. [ad] referendum, fr. référendum.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

REFERÉNDUM, referendumuri, s. n. Consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot, asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme de interes general. – Din lat. [ad] referendum, fr. référendum.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

referéndum s. n., pl. referéndumuri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REFERÉNDUM s. (JUR.) plebiscit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REFERÉNDUM ~uri n. Formă de consultare prin vot deschis a voinței poporului referitor la o problemă importantă (de stat); plebiscit. /<lat. referendum, fr. référendum
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REFERÉNDUM s.n. Vot prin care cetățenii unei țări se pronunță asupra unei chestiuni importante de ordin general. [< fr. référendum, lat. referendum].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REFERÉNDUM s. n. consultare a cetățenilor unei țări care trebuie să se pronunțe prin „da” sau „nu” asupra unei chestiuni importante de ordin general; plebiscit (2). (< fr. référendum, lat. referendum)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

referéndum s. n., pl. referéndumuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

referendum n. în Elveția, recurgere la votul poporului pentru proiecte de legi ce au să se prezinte parlamentului.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AD REFERÉNDUM loc. adj. Termen folosit la semnarea unui tratat internațional de către un reprezentant diplomatic împuternicit să negocieze, dar nu să angajeze statul în privința semnării tratatului. [< lat. ad referendum – pentru a referi].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AD REFERÉNDUM loc. adj. (despre acte, tratate) cu condiția de a se obține aprobarea superioară. (< lat. ad referendum, pentru a referi)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

referéndum s.n. 1972 Consultare a tuturor membrilor unui grup, pe o temă oarecare v. compozitor-poet (din lat. referendum, fr. référendum; DEX, DN3 – doar cu sensul din domeniul politic)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REFERÉNDUM (‹ fr.; {s} lat. [ad] referendum „spre a fi supus [adunării]”) s. n. (Dr.) Consultare a cetățenilor, care trebuie să răspundă prin „da” sau „nu”, asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță sau asupra altor probleme de stat. Opțional rezultatul r. poate figura în Constituția unui stat. Primul r. pentru ratificarea unei Constituții s-a desfășurat în Massachusetts S.U.A. (1778). În Europa un r. pentru ratificarea unor legi s-a ținut în cantonul elvețian Sankt Gallen (1831). Primul r. (plebiscit) ținut în România (10/22-14-26 mai 1864), prin care a fost sancționată o nouă Constituție (Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris) și o nouă lege electorală.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink