2 definiții pentru refegist
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
refegist, -ă s. m. f., adj. Locuitor al fostei Republici Federale Germania ◊ „E un «Wessi», spun uneori chiar foștii refegiști despre unul dintre ei căruia vor să-i accentueze aroganța față de oamenii din Est.” ◊ „22” 27/94 p. 12; v. și 28/94 p. 11 (abreviere din R[epublica] F[ederală] G[ermania] + -ist; cuvântul este mult mai vechi)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+refegist adj. m., s. m., pl. refegiști; adj. f., s. f. refegistă, pl. refegiste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: refegist
refegist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|