opțiuni
O definiție pentru reescontator

Ortografice DOOM

reescontator s. n. (sil. re-es-), pl. reescontatoare

Intrare: reescontator
reescontator substantiv neutru
  • silabație: re-es- info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reescontator
  • reescontatorul
  • reescontatoru‑
plural
  • reescontatoare
  • reescontatoarele
genitiv-dativ singular
  • reescontator
  • reescontatorului
plural
  • reescontatoare
  • reescontatoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)