opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REDISCUTARE, rediscutări, s. f. Acțiunea de a rediscuta și rezultatul ei. – V. rediscuta.

REDISCUTARE, rediscutări, s. f. Acțiunea de a rediscuta și rezultatul ei. – V. rediscuta.

rediscutare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: rediscuta] Repunere în discuție.

REDISCUTARE s.f. Acțiunea de a rediscuta și rezultatul ei. [< rediscuta].

REDISCUTA, rediscut, vb. I. Tranz. A repune (ceva) în discuție. – Din fr. rediscuter.

REDISCUTA, rediscut, vb. I. Tranz. A repune (ceva) în discuție. – Din fr. rediscuter.

rediscuta vt [At: DEX / Pzi: rediscut / E: re1- +discuta] A repune (ceva) în discuție.

REDISCUTA vb. I. tr. A relua o discuție. [P.i. rediscut. / cf. fr. rediscuter].

REDISCUTA vb. tr. a relua o discuție. (< fr. rediscuter)

A REDISCUTA rediscut tranz. A discuta din nou. /re- + a discuta

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rediscutare s. f., g.-d. art. rediscutării; pl. rediscutări

rediscuta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. rediscut, 2 sg. rediscuți, 3 rediscută; conj. prez. 1 sg. să rediscut, 3 să rediscute

rediscuta (a ~) vb., ind. prez. 3 rediscută

rediscuta vb., ind. prez. 1 sg. rediscut, 3 sg. și pl. rediscută

Intrare: rediscutare
rediscutare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rediscutare
  • rediscutarea
plural
  • rediscutări
  • rediscutările
genitiv-dativ singular
  • rediscutări
  • rediscutării
plural
  • rediscutări
  • rediscutărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: rediscuta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rediscuta
  • rediscutare
  • rediscutat
  • rediscutatu‑
  • rediscutând
  • rediscutându‑
 singular plural
  • rediscută
  • rediscutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rediscut
 (să)
  • rediscut
  • rediscutam
  • rediscutai
  • rediscutasem
a II-a (tu)
  • rediscuți
 (să)
  • rediscuți
  • rediscutai
  • rediscutași
  • rediscutaseși
a III-a (el, ea)
  • rediscută
 (să)
  • rediscute
  • rediscuta
  • rediscută
  • rediscutase
plural I (noi)
  • rediscutăm
 (să)
  • rediscutăm
  • rediscutam
  • rediscutarăm
  • rediscutaserăm
  • rediscutasem
a II-a (voi)
  • rediscutați
 (să)
  • rediscutați
  • rediscutați
  • rediscutarăți
  • rediscutaserăți
  • rediscutaseți
a III-a (ei, ele)
  • rediscută
 (să)
  • rediscute
  • rediscutau
  • rediscutară
  • rediscutaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rediscutare, rediscutărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a rediscuta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi rediscuta DEX '09 DEX '98 DN

rediscuta, rediscutverb

  • 1. A repune (ceva) în discuție. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.