opțiuni
  • info

2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REDIJARE, redijări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a redija și rezultatul ei; redactare. – V. redija.

REDIJARE, redijări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a redija și rezultatul ei; redactare. – V. redija.

redijare sf [At: (a. 1885) URICARIUL, IV, 434/1 / V: ~igia~ / Pl: ~jări / E: redija] (Înv) Redactare.

REDIJARE, redijări, s. f. (Franțuzism învechit) Acțiunea de a redija și rezultatul ei; redactare.

REDIGE vb. III v. redija.

REDIJA, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redige vb. III] – Din fr. rédiger.

REDIJA, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redige vb. III] – Din fr. rédiger.

redege v vz redija

redija vt [At: STAMATI, D. / V: ~dege, ~ige, ~igea / Pzi: ~jez / E: fr rédiger] (Înv) A redacta (1).

REDIJA, redijez, vb. I. Tranz. (Franțuzism învechit) A redacta. Găsirăm mijlocul a redija o protestație și a o trimite la Constantinopol. BOLINTINEANU, O. 266. Trebile cu vechea formă nu cerc nici o-mpiedicare, Ș-un ofis redijat bine c-o lege-n prescurtare. ALEXANDRESCU, M. 172. – Variantă: (învechit) redige (GHICA, A. 629) vb. III.

redijà v. a așterne în scris sub o formă preciză: a redija un proiect de lege.

*redijéz v. tr. (fr. rédiger. V. redactez). Redactez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

redijare (înv.) s. f., g.-d. art. redijării; pl. redijări

redijare (înv.) s. f., g.-d. art. redijării; pl. redijări

redijare s. f., g.-d. art. redijării; pl. redijări

redija (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. redijez, 3 redijează, 1 pl. redijăm; conj. prez. 1 sg. să redijez, 3 să redijeze; ger. redijând

redija (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 redijează, 1 pl. redijăm; conj. prez. 3 să redijeze; ger. redijând

redija vb., ind. prez. 1 sg. redijez, 3 sg. și pl. redijează; pl. redijăm; conj. prez. 3 sg. și pl. redijeze; ger. redijind

redijez, -jează 3, -jam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REDIJARE s. v. alcătuire, compunere, creare, elaborare, întocmire, realizare, redactare, scriere, scris.

redijare s. v. ALCĂTUIRE. COMPUNERE. CREARE. ELABORARE. ÎNTOCMIRE. REALIZARE. REDACTARE. SCRIERE. SCRIS.

REDIJA vb. v. alcătui, compune, crea, elabora, întocmi, realiza, redacta, scrie.

redija vb. v. ALCĂTUI. COMPUNE. CREA. ELABORA. ÎNTOCMI. REALIZA. REDACTA. SCRIE.

Intrare: redijare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • redijare
  • redijarea
plural
  • redijări
  • redijările
genitiv-dativ singular
  • redijări
  • redijării
plural
  • redijări
  • redijărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: redija
verb (VT203)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • redija
  • redijare
  • redijat
  • redijatu‑
  • redijând
  • redijându‑
 singular plural
  • redijează
  • redijați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • redijez
 (să)
  • redijez
  • redijam
  • redijai
  • redijasem
a II-a (tu)
  • redijezi
 (să)
  • redijezi
  • redijai
  • redijași
  • redijaseși
a III-a (el, ea)
  • redijează
 (să)
  • redijeze
  • redija
  • redijă
  • redijase
plural I (noi)
  • redijăm
 (să)
  • redijăm
  • redijam
  • redijarăm
  • redijaserăm
  • redijasem
a II-a (voi)
  • redijați
 (să)
  • redijați
  • redijați
  • redijarăți
  • redijaserăți
  • redijaseți
a III-a (ei, ele)
  • redijează
 (să)
  • redijeze
  • redijau
  • redijară
  • redijaseră
verb (VT664)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • redige
  • redigere
 —
  • redigând
  • redigându‑
 singular plural
  • redige
  • redigeți
  • redigeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • redig
 (să)
  • redig
  • redigeam
 — —
a II-a (tu)
  • redigi
 (să)
  • redigi
  • redigeai
 — —
a III-a (el, ea)
  • redige
 (să)
  • redigă
  • redigea
 — —
plural I (noi)
  • redigem
 (să)
  • redigem
  • redigeam
 — —
a II-a (voi)
  • redigeți
 (să)
  • redigeți
  • redigeați
 — —
a III-a (ei, ele)
  • redig
 (să)
  • redigă
  • redigeau
 — —
redege
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

redijare, redijărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi redija DEX '98 DEX '09

redija, redijezverb

  • 1. învechit Redacta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: redacta
    • format_quote Găsirăm mijlocul a redija o protestație și a o trimite la Constantinopol. BOLINTINEANU, O. 266. DLRLC
    • format_quote Trebile cu vechea formă nu cerc nici o-mpiedicare, Ș-un ofis redijat bine c-o lege-n prescurtare. ALEXANDRESCU, M. 172. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.