opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECĂDEA, recad, vb. II. Intranz. 1. A cădea, a se prăbuși din nou. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. – Pref. re- + cădea.

răcădea v vz recădea

recădea vi [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 40 / V: (înv) răc~ / Pzi: recad / Ps: recăzui / Par: recăzut / E: re1- + cădea] 1 A se prăbuși din nou. 2 A se lăsa din nou în jos. 3 A reveni la nivelul sau la starea anterioară. 4 A cădea la loc. 5 (Fig; udp „în”) A fi cuprins din nou de ceva. 6 (Fig) A se întoarce din nou la ceva sau în ceva Si: a reveni. 7 (Îe) A ~ pe gânduri A redeveni îngândurat.

RECĂDEA, recad, vb. II. Intranz. 1. A cădea, a se prăbuși din nou. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. – Re1- + cădea.

RECĂDEA, recad, vb. II. Intranz. 1. A cădea, a se prăbuși din nou, a se răsturna. Te-ai dus... murmură el c-o resignație dureroasă, recăzînd cu capul în perini. EMINESCU, N. 80. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. Popa Tonea a intrat în barcă și a șezut între oamenii simpli și tihniți, ai căror mușchi puternici, în lupta cu undele, se umflau și recădeau ca unda. GALACTION, O. I 195. Se-nalță, dar recad Și murmură-ntr-una, Cînd pe păduri de brad Alunecă luna. EMINESCU, O. I 219. După ce rîsese – cine știe de ce? – ea lăsă perdeaua să recadă. id. N. 71. ♦ Fig. (Rar) A reveni, a se întoarce din nou la ceva. Biata femeie se muncea să-și aducă aminte ce învățase și, după fiecare forțare neizbutită, recădea în limba ei sîrbească, din care popa Tonea nu înțelegea mai nimic. GALACTION, O. I 190.

RECĂDEA vb. I. intr. A cădea din nou. ♦ (Fig.) A reveni, a se întoarce din nou la ceva. [< re- + cădea].

recade v. a cădea la loc: porțile recad EM.

*recád, -căzút, a -cădeá v. intr. (re- și cad). Cad ĭar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

recădea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recad, 2 sg. recazi, 3 sg. recade; conj. prez. 1 sg. să recad, 3 să recadă; ger. recăzând; part. recăzut

recădea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recad, 1 pl. recădem, 2 pl. recădeți; conj. prez. 3 să recadă; part. recăzut

recădea vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recad, 1 pl. recădem; conj. prez. 3 sg. și pl. recadă

recădea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RECĂDEA vb. a reveni. (A ~ în poziția inițială.)

RECĂDEA vb. a reveni. (A ~ în poziția inițială.)

Intrare: recăzut
recăzut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: recădea
verb (V507)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • recădea
  • recădere
  • recăzut
  • recăzutu‑
  • recăzând
  • recăzându‑
 singular plural
  • recazi
  • recădeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • recad
 (să)
  • recad
  • recădeam
  • recăzui
  • recăzusem
a II-a (tu)
  • recazi
 (să)
  • recazi
  • recădeai
  • recăzuși
  • recăzuseși
a III-a (el, ea)
  • recade
 (să)
  • recadă
  • recădea
  • recăzu
  • recăzuse
plural I (noi)
  • recădem
 (să)
  • recădem
  • recădeam
  • recăzurăm
  • recăzuserăm
  • recăzusem
a II-a (voi)
  • recădeți
 (să)
  • recădeți
  • recădeați
  • recăzurăți
  • recăzuserăți
  • recăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • recad
 (să)
  • recadă
  • recădeau
  • recăzură
  • recăzuseră
răcădea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

recădea, recadverb

  • 1. A cădea, a se prăbuși din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: răsturna
    • format_quote Te-ai dus... murmură el c-o resignație dureroasă, recăzînd cu capul în perini. EMINESCU, N. 80. DLRLC
  • 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Popa Tonea a intrat în barcă și a șezut între oamenii simpli și tihniți, ai căror mușchi puternici, în lupta cu undele, se umflau și recădeau ca unda. GALACTION, O. I 195. DLRLC
    • format_quote Se-nalță, dar recad Și murmură-ntr-una, Cînd pe păduri de brad Alunecă luna. EMINESCU, O. I 219. DLRLC
    • format_quote După ce rîsese – cine știe de ce? – ea lăsă perdeaua să recadă. EMINESCU, N. 71. DLRLC
    • 2.1. figurat rar A se întoarce din nou la ceva. DLRLC DN
      sinonime: reveni
      • format_quote Biata femeie se muncea să-și aducă aminte ce învățase și, după fiecare forțare neizbutită, recădea în limba ei sîrbească, din care popa Tonea nu înțelegea mai nimic. GALACTION, O. I 190. DLRLC
etimologie:
  • Prefix re- + cădea. DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.