4 definiții pentru rectometru
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RECTOMETRU s.n. Aparat de măsurat lungimea țesăturilor. [< fr. rectomètre].
RECTOMETRU s. n. aparat de măsurat lungimea țesăturilor. (< fr. rectomètre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rectometru s. n., pl. rectometre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
RECTO- „drept, rect, rectal”. ◊ L. rectum „drept, rectiliniu” > fr. recto-, engl. id., germ. rekto- > rom. recto-. □ ~cel (v. -cel2), s. n., hernie a rectului; ~cliză (v. -cliză2), s. f., spălătură rectală; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea lungimii țesăturilor; ~pexie (v. -pexie), s. f., fixare chirurgicală a rectului în poziție normală; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie rectală; ~scop (v. -scop), s. n., endoscop special pentru examinarea cavității rectale; sin. colonoscop; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare medicală a rectului cu ajutorul rectoscopului; sin. colonoscopie; ~tomie (v. tomie), s. f., secționare chirurgicală a stricturii rectale.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv neutru (N37) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rectometru, rectometresubstantiv neutru
- 1. Aparat de măsurat lungimea țesăturilor. DN
etimologie:
- rectomètre DN