recti- [At: DN³ / V: rect- / E: fr recti- cf lat rectus] Element de compunere savantă cu semnificația: 1 Drept (3). 2 În unghi drept.

RECTI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „drept”, „în unghi drept”. [Var. rect-. / < fr. recti-, cf. lat. rectus].

RECTI- elem. rect²(o)-.

rect³- vz recti-

RECT²- v. recti-.

RECT²(O)-, -RECT/RECTI- elem. „drept”, „rect”. (< fr. rect/o/-, -recte, recti-, cf. lat. rectus)

RECTI- „drept, erect”. ◊ L. rectus „drept” > fr. recti-, engl. id., germ. rekti- > rom. recti-. □ ~caul (v. caul), adj., cu tulpina dreaptă; ~corn (v. -corn), adj., (despre insecte) cu antenele drepte; ~flor (v. -flor), adj., cu flori drepte; ~rostru (v. -rostru), adj., (despre păsări) care are ciocul drept.