RECRUTÁRE, recrutări, s. f. Acțiunea de a recruta și rezultatul ei. — V. recruta.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUTÁRE, recrutări, s. f. Acțiunea de a recruta și rezultatul ei. – V. recruta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

recrutáre (re-cru-) s. f., g.-d. art. recrutắrii; pl. recrutắri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUTÁRE s. (MIL.) 1. (înv. și pop.) sorți (pl.), (prin Transilv.) măsură, (Transilv. și Maram.) șorozaș, (Transilv.) numărus, (înv.) bărbunc, (înv.) recrutament, recrutație. (S-a prezentat la ~ și a fost repartizat la infanterie.) 2. încorporare, înrolare, (înv. și pop.) scriere, (Transilv. și Mold.) conscripție, (Transilv. și Maram.) șorozaș. (~ unui nou contingent.) 3. v. racolare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUTÁRE s.f. Acțiunea de a recruta și rezultatul ei; (spec.) înscriere a tinerilor pentru stagiul militar. ♦ (Fig.) Alegere, angajare. [< recruta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

recrutáre s. f. (sil. -cru-), g.-d. art. recrutării; pl. recrutări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

recrutare f. acțiunea de a recruta: recrutarea se făcea od. prin tragere la sorți.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*recrutáre f. Acțiunea de a recruta: cercu de recrutare al județuluĭ cutare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUTÁ, recrutez, vb. I. Tranz. 1. (Mil.) A lua și a înscrie în evidența autorităților militare un tânăr în vederea încorporării. ♦ Intranz. A se prezenta pentru încorporare sau pentru înregistrare în evidența armatei. 2. Fig. A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a atrage, a câștiga pe cineva pentru o anumită activitate. — Din fr. recruter, germ. rekrutieren.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUTÁ, recrutez, vb. I. Tranz. 1. (Mil.) A lua și a înscrie în evidența autorităților militare un tânăr, un contingent de tineri, care urmează să fie încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar. ♦ Intranz. A se prezenta pentru încorporare sau pentru înregistrarea în evidența armatei. 2. Fig. A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a atrage, a câștiga pe cineva pentru o anumită activitate. – Din fr. recruter, germ. rekrutieren.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

recrutá (a ~) (re-cru-) vb., ind. prez. 3 recruteáză
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUTÁ vb. 1. (MIL.) a încorpora, a înrola, (înv. și pop.) a scrie, (Transilv.) a cătăni, a conscrie, (prin nordul Transilv.) a șorozi, (înv., prin Transilv. și Bucov.) a asenta. (Au fost ~ la infanterie.) 2. v. racola.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUTÁ vb. v. racola.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A RECRUTÁ ~éz tranz. 1) (tineri supuși serviciului militar) A lua în armată. 2) fig. (persoane) A atrage într-o anumită activitate prin selecționare. /<fr. recruter, germ. rekrutieren
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUTÁ vb. I. tr. 1. A înscrie tineri pentru stagiul militar; a angaja în armată soldați. ♦ intr. A se prezenta pentru înscrierea în evidența armatei. 2. (Fig.) A angaja, a atrage, a primi noi membri (într-o asociație etc.). [< fr. recruter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RECRUTÁ vb. I. tr. 1. a înscrie tineri pentru stagiul militar; a înrola. 2. (fig.) a angaja, a atrage, a primi noi membri (într-o asociație etc.) II. intr. a se prezenta pentru înscrierea în evidența armatei. (< fr. recruter, germ. rekrutieren)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

recrutá vb. (sil. -cru-), ind. prez. 1 sg. recrutéz, 3 sg. și pl. recruteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

recrutà v. 1. a face recruți; 2. fig. a atrage într´o asociațiune; 3. a primi recruți: Academicianii se recrutează printre scriitori.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*recrutéz v. tr. (fr. recruter, d. recrue, recrut; it. reclutare). Fac recruțĭ, înrolez: a recruta soldațĭ, regimente, trupe. Fig. Atrag într´o societate orĭ partid: a recruta partizanĭ. V. refl. Din pescarĭ se recrutează ceĭ maĭ bunĭ marinarĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink