opțiuni
  • info
2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

RECROMAT, -Ă, recromați, -te, adj. (Despre piei tăbăcite) Care a fost supus operației de recromare. – V. recroma.

RECROMAT, -Ă, recromați, -te, adj. (Despre piei tăbăcite) Care a fost supus operației de recromare. – V. recroma.

recromat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: recroma] (D. piei tăbăcite) Care a fost supus operației de recromare.

RECROMA, recromez, vb. I. Tranz. A supune o piele tăbăcită operației de recromare. – Pref. re- + croma.

recroma vt [At: DN3 / Pzi: ~mez / E: re1- + cromo] A supune o piele tăbăcită operației de recromare.

RECROMA, recromez, vb. I. Tranz. A supune o piele tăbăcită operației de recromare. – Re1- + croma.

RECROMA vb. I. tr. A supune operației de recromare. [< fr. rechromer].

RECROMA vb. tr. a supune operației de recromare. (< fr. rechromer)

Ortografice DOOM

recroma vb., ind. prez. 1 recromez, 3 sg. și pl. recromează

Intrare: recromat
recromat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recromat
  • recromatul
  • recromatu‑
  • recromată
  • recromata
plural
  • recromați
  • recromații
  • recromate
  • recromatele
genitiv-dativ singular
  • recromat
  • recromatului
  • recromate
  • recromatei
plural
  • recromați
  • recromaților
  • recromate
  • recromatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: recroma
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • recroma
  • recromare
  • recromat
  • recromatu‑
  • recromând
  • recromându‑
 singular plural
  • recromează
  • recromați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • recromez
 (să)
  • recromez
  • recromam
  • recromai
  • recromasem
a II-a (tu)
  • recromezi
 (să)
  • recromezi
  • recromai
  • recromași
  • recromaseși
a III-a (el, ea)
  • recromează
 (să)
  • recromeze
  • recroma
  • recromă
  • recromase
plural I (noi)
  • recromăm
 (să)
  • recromăm
  • recromam
  • recromarăm
  • recromaserăm
  • recromasem
a II-a (voi)
  • recromați
 (să)
  • recromați
  • recromați
  • recromarăți
  • recromaserăți
  • recromaseți
a III-a (ei, ele)
  • recromează
 (să)
  • recromeze
  • recromau
  • recromară
  • recromaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

recromat, recromatăadjectiv

  • 1. (Despre piei tăbăcite) Care a fost supus operației de recromare. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi recroma DEX '98 DEX '09

recroma, recromezverb

  • 1. A supune o piele tăbăcită operației de recromare. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • re- + croma. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.