2 definiții pentru recreditiv
Explicative DEX
RECREDITIV s. n. dispoziție dată de banca unui titular de cont, în numele acestuia, băncii corespondente, pentru anularea sau revocarea înainte de termen a acreditivului. (< germ. Rekreditiv)
Ortografice DOOM
recreditiv s. n., pl. recreditive
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: recreditiv
recreditiv substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
recreditiv, recreditivesubstantiv neutru
- 1. Dispoziție dată de banca unui titular de cont, în numele acestuia, băncii corespondente, pentru anularea sau revocarea înainte de termen a acreditivului. MDN '00
etimologie:
- Rekreditiv MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.