record sm [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~uri / E: fr record] 1 Rezultat realizat într-o competiție sportivă oficială, a cărui valoare reprezintă cea mai bună performanță omologată. 2 (Pex) Performanță maximă obținută într-un domeniu de activitate, într-o acțiune etc. 3 (Îe) A bate ~ul (în ceva) A atinge treapta cea mai înaltă în ceva. 4 (Îe) A ține (sau a deține) ~ (sau un record) A păstra un record (1) stabilit. 5 (Îae) A fi neîntrecut în...

RECORD, recorduri, s. n. Performanță, oficial constatată, care depășește tot ce s-a realizat pînă la o anumită dată în competițiile sportive. ◊ Expr. A bate recordul (în ceva) = a atinge treapta cea mai înaltă. A (de)ține un record = a păstra un record stabilit, a deține locul de frunte printre..., a fi neîntrecut în... Noi țineam recordul gazetelor bine informate. CARAGIALE, O. II 296. ♦ Obiect sau animal intrat într-o competiție (tîrg, expoziție etc.) și clasat oficial ca posedînd anumite calități în cel mai înalt grad. Coarne de cerb record mondial.

RECORD s.n. Performanță constatată oficial care întrece toate rezultatele obținute pînă la o anumită dată în competițiile de același gen. ♦ A bate recordul (în ceva) = a atinge treapta cea mai înaltă (în ceva). [< fr., engl. record].

RECORD I. s. n. 1. performanță constatată oficial, care întrece toate rezultatele obținute până la o anumită dată în competițiile de același gen. 2. rezultat superior celor obținute anterior. II. adj. care constituie un nivel superior, excepțional. (< fr. record)

RECORD ~uri n. 1) Rezultat obținut într-o competiție sportivă, care depășește nivelul atins până atunci. 2) Realizare remarcabilă într-un domeniu de activitate; performanță. ◊ A bate ~ul a atinge treapta cea mai înaltă (în ceva) /<fr. record

record n. (termen de sport) calitatea unui concurent care întrece pe ceilalți: el deține recordul de 50 kilometri pe oră.

*recórd n., pl. urĭ (fr. record, d. engl. record, care vine d. vfr. record, rechemare, recorder, lat. re-córdor, -ári, a aduce aminte). Mențiunea celuĭ maĭ mare grad ajuns într’o întrecere: recordu ĭuțeliĭ, al ĭeftinătățiĭ. V. performanță și concurență.

CIFRĂ, cifre, s. f. 1. Simbol grafic (care reprezintă unul dintre numerele de la zero până la nouă) folosit pentru scrierea numerelor; (impr.) număr. 2. Volum, sumă, cantitate reprezentată prin cifre (1). ◊ Compus: cifră-record = cea mai mare cifră la o anumită dată, într-un anumit moment. ◊ Impozit pe cifra de afaceri = impozit aplicat proporțional cu mărimea, cu valoarea afacerilor. Cifră de afaceri = veniturile rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii și alte venituri din exploatare. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen. Cifră de saponificare. – Din it. cifra, lat. cifra. Cf. fr. chiffre.^[1]

afluență-record s. f. Afluență imensă ◊ „Renumitul turneu [de tenis] de la Anvers [...] a cunoscut anul acesta o afluență record de spectatori: 149000 plătitori.” Sc.tin. 11 XI 85 p. 3 (din afluență + record)

cifră-record s. f. Cea mai mare cifră, la o anumită dată, într-un anumit sector ◊ „Șomajul în S.U.A. a atins o cifră-record.” Sc. 7 III 61 p. 4. ◊ „Numărul total al persoanelor care au vizitat în cursul anului 1972 muzeele, galeriile și amplasamentele arhitectonice din întreg cuprinsul Italiei se cifrează la 20028929. Cifră-record ce înregistrează un spor de aproximativ 1300000 față de numărul vizitatorilor din anul trecut.” R.l. 15 V 73 p. 6. ◊ „Anul acesta consumul de tabac în lume a atins o cifră record.” R.l. 2 XI 79 p. 6; v. și Sc. 4 II 75 p. 6, 12 IV 79 p. 4; v. și sejur (din cifră + record, după fr. chiffre record; DMN 1969; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 134)

deficit-record s. n. (ec.) Deficit de mari proporții ◊ „Balanța comercială a Marii Britanii s-a încheiat în luna septembrie cu un deficit-record de 638 milioane dolari [...]” Sc. 28 X 84 p. 6. ◊ „Ministrul american al comerțului [...] anticipează un deficit-record al balanței comerciale a Statelor Unite pe anul 1985.” I.B. 3 VII 85 p. 4; v. și Sc. 4 V 84 p. 6 (din deficit + record)

nivel-record s. n. Nivel foarte înalt. ◊ „Londra: prețul aurului la un nivel-record.” I.B. 28 I 72 p. 4. ◊ „Inflația tinde spre niveluri-record.” Sc. 31 VII 74 p. 6; v. și I.B. 8 VI 74 p. 8, R.l. 31 VIII 79 p. 6, Sc. 21 III 87 p. 6 (din nivel + record, după fr. niveau-record; DMN 1969)

număr-record s. n. Număr foarte mare ◊ „Inteligența lui tactică și, mai ales, o știință a plasamentului, îl prezentau într-un număr-record de poziții de marcare.” Sp. 11 II 74 p. 3. ◊ „Japonezii au fabricat în cursul lunii septembrie a.c. un număr-record de autovehicule: 654216.” I.B. 24 X 75 p. 4. ◊ „Interesul manifestat față de viitoarele Jocuri olimpice se va materializa printr-un număr-record de telespectatori.” R.l. 7 II 77 p. 5 (din număr + record, după fr. nombre-record; DMN 1968)

participare-record s. f. Participare masivă ◊ „Cea de-a 14-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă se va desfășura [...] în orașul iugoslav Sarajevo, cu o participare record de peste 1600 de sportivi și sportive [...]” I.B. 6 II 84 p. 7; v. și R.l. 7 II 84 p. 5 (din participare + record)

preț-record s. n. Preț foarte ridicat ◊ „O statuetă din bronz suflată cu aur, găsită la un fermier englez, a fost vândută cu un preț-record: 36750 lire.” Sc. 18 XII 72 p. 4. ◊ „La o licitație ce a avut loc la galeriile «Christie’s» din capitala britanică, un vas chinezesc din secolul 15 a fost achiziționat la prețul record de 183880 dolari.” R.l. 15 VI 75 p. 6. ◊ „Tabloul «Hina Naruru» de Paul Gauguin a atins la licitație la New York prețul record de 1,9 milioane mărci.” R.lit. 17 VII 75 p. 22; v. și R.l. 28 III 74 p. 6, Sc. 28 V 74 p. 6 (din preț + record)

producție-record s. f. Producție foarte mare ◊ „Producție-record la Hunedoara” Sc. 21 VIII 73 p. 1. ◊ „Institutul național al cafelei a anunțat că Mexicul a obținut o producție-record de 1,5 milioane saci de cafea.” R.l. 7 VIII 75 p. 6. ◊ „Asigurarea unor producții-record anul acesta necesită mai multă preocupare pentru folosirea cu eficiență sporită a fiecărei palme de pământ.” I.B. 6 IV 84 p. 2. ◊ „Producție-record de stilouri în R.P. Chineză” I.B. 20 V 85 p. 8; v. și Sc. 2 IV 74 p. 2, I.B. 21 III 84 p. 2 (din producție + record; cf. fr. production-record; DMN 1968; DMM)

săptămână-record s. f. Săptămână foarte importantă dintr-un anumit punct de vedere ◊ „În cadrul săptămânii record a muncii patriotice [...] principalele obiective vizează înfrumusețarea străzilor și bulevardelor.” I.B. 1 II 75 p. 1. ◊ „Luni, în numeroase întreprinderi din Capitală, a început o săptămână record a activității productive.” R.l. 8 VII 75 p. 4; v. și 4 XII 79 p. 1 (din săptămână + record)

sumă-record s. f. Sumă extrem de mare ◊ „O performanță în domeniul vânzărilor la licitație: la Londra, un vas de porțelan chinezesc [...] a fost plătit cu suma-record de 210000 guinee.” R.l. 23 VI 72 p. 6. ◊ „«Negresa blondă» a lui Brâncuși [...] a fost vândută cu suma de 750000 dolari [...] Este vorba de o sumă record – cea mai mare plătită în ultimii ani pentru o sculptură.” Sc. 20 V 75 p. 2. ◊ „Sumă-record. În cadrul unei licitații desfășurate la Hamburg un timbru suedez a fost achiziționat cu un milion de mărci vest-germane, un record în materie.” R.l. 19 X 78 p. 6. ◊ „A 90-a ediție a renumitului maraton de la Boston [...] va fi dotată cu suma-record de 300000 de dolari.” Sc.tin. 11 XI 85 p. 3; v. și R.l. 22 VI 73 p. 6, 21 V 85 p. 6 //din sumă + record//

timp-record s. n. Timp foarte scurt ◊ „Oamenii au făcut eforturi deosebite, s-au familiarizat într-un timp-record cu materialele inedite folosite, cu utilajele de înaltă tehnicitate.” R.l. 10 VII 69 p. 1. ◊ „Redactarea într-un timp-record de trei ani, sub conducerea unui «stat major» alcătuit din 20 de persoane, a acestui prim volum a fost controlată în permanență de un calculator electronic.” Sc. 5 II 75 p. 6; v. și gonflabil (din timp + record; cf. fr. temps record; DMN 1969)

record s. n., pl. recorduri

record s. n., pl. recorduri

record s. n., pl. recorduri

!cifră record s. f. + s. n.

+inflație record s. f. + s. n.

+rată record s. f. + s. n.

+timp-record s. n.

*cifră-record (ci-fră-) s. f., g.-d. art. cifrei-record; pl. cifre-record

RECORD MONDIAL ABSOLUT ȘI DEFINITIV performanță sportivă care nu mai poate fi depășită o dată atinsă, ci doar egalată. În parașutism, proba de precizia aterizării, valoarea sa este de 0,00 m.